Lament - lamentație - Tadeusz Różewicz
Adăugat de: Gerra Orivera

Mă adresez vouă capelanilor
Învăţători judecători artişti
Cizmari medici referenţi
Şi către tine tatăl meu
Ascultaţi-mă.

Nu sînt tînăr
Fie ca zvelteţea trupului meu
Să nu vă înşele
Nici albul iritant al gîtului
Nici luminozitatea frunţii deschise
Nici puful de deasupra buzei dulci
Nici rîsul de Cherubin
Nici pasul elastic
Nu sînt tînăr
Fie ca inocenţa mea
Să nu vă impresioneze
Nici puritatea mea
Nici slăbiciunea mea
Fragilitatea şi simplitatea

Am douăzeci de ani
Sînt instrumentul atît de orb
Precum paloşul în mîinile călăului
Am ucis un om
Şi cu degetele înroşite
Am mîngîiat pieptul alb al femeilor.

Schilodit nu vedeam
Nici cerul nici trandafirii
Cuiburile copacii Sfîntului Francisc
Ai lui Ahile şi Hector
După şase ani
A năvălit prin nări un abur de sînge
Nu cred în schimbarea apei în vin
Nu cred în iertarea păcatelor
Nu cred în învierea trupului



vezi mai multe poezii de: Tadeusz Różewicz




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.