Adevăruri? - Mariana Tasente
Poezie adăugată de: Mariana Tasente

    miercuri, 05 august 2015

Amnezică în mijlocul celor dragi
întrebi confuză " cine sunt eu?"
și constați că nici ei nu știu.
Te regăsești doar în
fecioara cu ochi luminoși,
buze roșii și-o inimă ce bate
în același ritm cu a ta.
Știe cine ești și te vrea lângă ea,
simți că locul tău e acolo,
vibrezi și strălucești orbitor.
Îți pui mâna la ochi să nu-ți
pierzi și vederea, atingi tâmpla
și îți amintești că ești un lăstar
crescut și încălzit de soarele
de dinainte de...
hrănit și otrăvit cu bun simț,
obediență peste măsură
și lipsă de respect de sine.
Imediat după... te-a lovit
amnezia ( altfel nu ai fi putut
merge mai departe), din pântecul
tău au rodit doi brazi falnici,
durerile nu îți mai provoacă
teamă, bucuriile îți arată viața
în toată splendoarea ei.
Te uiți la mâna stângă, vezi
verigheta strălucind și amnezia dispare.
Zâmbești misterios!
Ești măritată, foarte măritată!



vezi mai multe poezii de: Mariana Tasente




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Nu știu cât de bine îmi reușește punerea asta in versuri. :) Mulțumesc pentru lectură și aprecieri! Contează foarte mult pentru mine. Poezioarele acestea le-am scris mai demult, le-am publicat pe blogul personal unde scriu și proză. Eu scriu foarte rar. :) Noapte frumoasă iți doresc!
Mariana Tasente (autor)
joi, 06 august 2015


Frumos gandesti si apoi asezi gandurile in versuri!
stomff
joi, 06 august 2015


Mulțumesc frumos George, Violeta pentru lectură și popas! :)
Mariana Tasente (autor)
miercuri, 05 august 2015


O poezie cu o încărcătură emoţională deosebită
violeta_m
miercuri, 05 august 2015


Aici gasesc o scriere profunda.

Te felicit
Lascar George
miercuri, 05 august 2015