Îmi ești nevroză - Adrian Păunescu
Adăugat de: ALapis

Pedeapsa mea va fi uitarea,îngenuncheat ți-o pregătesc,
Va fi suprema mea jignire,față de tine,adorato,
Silit să îmi retrag iubirea ce zi de zi ți-am acordat-o,
Îți voi plăti și aroganța și tot capriciul tău prostesc.

Mă pregătesc de lupta surdaă,ce eu cu mine o voi da,
Nu pot să mă comport cu tine,de parcă nu ai nici o vină,
Când tu te joci de-a viața noastră și-o calci în tălpi ca o străină,
Cel mai cumplit o sa te doară,când va veni uitarea mea.

Cu capu-n pumni,croiesc proiecte și uit instantaneu proiecte,
Mă otravește amintirea și mor cu fiecare doză,
Acum,probabil,despărțirea îți pare o paranteză roză
Și toate-aceste insistențe,tu le califici ca abjecte.

Eu dau poruncă minții mele,să uite-aceste subiecte,
Dar,vai,tu-mi ești zidită-n creier,neiertator ca o nevroză.



vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.