Visul copilului mic - Adrian Păunescu
Adăugat de: ene alin

Deasupra mea vin oameni
Cu chipuri monstruoase,
Ma-mbraca, ma dezbraca
Si ma hranesc cum vor,

Nu vad nimic prin pacla
Ce s-a lasat pe case,
Nici forta n-am sa-i sfaram,
Mi-e interzis sa zbor.

Nu e decat o ceata
De alb pe ziduri joase,
Nici degetul in gura
Nu-mi mai permit sa-l duc,

De groaza si slabire
Tot sufletu mi-as coase,
De-o piatra grea din munte,
Sau de un cuib de cuc.

Deodata, in tacerea
De dimineata deasa,
O creatura-nceata
Ma ia din locul meu,

Alunecand in neguri,
Cu mine-n jos se lasa;
Icoana se destrama
Sub un atac ateu.

Raman legat pe campuri,
Se-aude-n zare tipat,
O mana-n sus ma duce
Spre cuplul parintesc

Si, prin lumina lumii,
Cu greierat de scripet,
Adorm udat de lacrimi,
Visand ca-ncep sa cresc.



vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Foarte frumoasa, Alin, nu o stiam . Ma bucur ca am ocazia sa citesc poeziile lui Paunescu , te rog sa mai postezi , mai sunt multe care nu apar in lista ...
Multumesc pentru postare !
Adina Speranta
duminică, 14 iunie 2015


poezia mea de suflet
ene alin
vineri, 12 iunie 2015