Grădina cu privighetori III + IV - Aleksandr Blok
Adăugat de: Adina Speranta

Ostenitul asin odihneşte,
Părăsit stă bordelul cel şui.
Doar stăpânul prin noapte zoreşte,
Rătăceşte cu dragostea lui.

Numai calea ştiută, cernită,
Azi cărare cu taine pustii,
Duce iar spre-ngrădirea umbrită,
Ce se pierde în neguri târzii.

Şi-i mai aspră, mai grea frământarea
Şi se deapănă ceas după ceas,
Trandafirii cu rouă se pare
Că se pleacă mai greu pe zăplaz.

Ori răsplată, ori chinuri mă-aşteaptă
Dacă-ar fi ca din drum să mă-abat?
Şi spre poartă e calea cea dreaptă?
Şi se poate la poartă să bat?

Dar trecutul de-acuma ciudat e,
Şi nici braţul meu nu va munci:
Ştie inima, ştie şi bate-
Oaspe drag în grădină voi fi!

******

Nu-a fost inima mea să mă-nşele,
De-n zadar mi-a fost teamă şi-n vis:
În tăbliile nopţii acele
N-am bătut – mâna ei mi-a deschis.

Printre crini şi alei adumbrite
Visătoare izvoare-au şoptit
Şi de triluri măiestru-mpletite
Toropite boschete-au foşnit.

O, umila şi jalnica-mi viaţă!
Pătimaşele ei sărutări!
M-au răpus nevisatele braţe
Din sărmanele mele visări.

Îmbătatu-m-au vinuri spumoase,
M-a încins al visărilor fum,
Şi-am uitat de poteca pietroasă
Şi de bietu-mi tovarăş de drum…



vezi mai multe poezii de: Aleksandr Blok




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Multumesc Adina pentru placuta lectura. Multa sanatate iti doresc
alex
sâmbătă, 30 mai 2015


Multumesc,frumoasa si asta.De-ar fi Rusia precum poetii ei trecuți în eternitate...
ALapis
sâmbătă, 30 mai 2015