Aproape un contraargument - florianruse
Poezie adăugată de: florianruse

    vineri, 30 octombrie 2015

"Pământul, dup'-atâtea și-atâtea-ncercări,
s-a întrecut pe sine-n a ne făuri…
Dar, cam cât să se mai lase și el oare,
nonșalant călcat de oameni în picioare?
Lui ne-asemănăm, accidental, se pare,
altfel cum decât din pură întâmplare
odat' cu mândra putere creatoare
ne-ar fi dat și-aceste firi distrugătoare?
Dintre-ncercările de-a încropi un zeu,
noi, apogeul, l-am atins prin Dumnezeu,
dintr-o-atavică voință de formare-
a unui lung proces de-autoflagelare."

Un amic ce-ascultase, de sus, zâmbăreț,
pe-ăl de se-arătase atâta de semeț,
replică, găsind, în sfârșit, un epitet:
"Nu știu ce să zic... însă-mi pari mult prea poet!"



vezi mai multe poezii de: florianruse




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Interesantă expunere a ideilor în versuri.
Mimi E.
vineri, 30 octombrie 2015