La iulia - Bogdan Petriceicu Haşdeu

Când vaz o floare
Lucind la soare
Ca o lumina din curcubeu,
Ma fac o raza,
Ce coloreaza
Flori si mai mândre pe chipul tau!
Când pe sub seara
În primavara
Previghetoarea cânta cu dor,
Pentre suspine
Gândind la tine,
Te-auz, iubito, soptind amor!
Când luna-n unde
Gales s-ascunde,
Varsând în valuri mii de scântei,
Eu jur, Iulie,
Ca-i mult mai vie
Vapaia dulce din ochii tai!
Când în altare
Vin cu-ntristare
S-ador în pace pe Cel-de-Sus,
Vaz pe icoana
Sânta Madoana,
Si bietul cuget la tine-i dus!
Nimic nu-mi place!
Anima tace,
Dar mintea-ntreaba de multe ori:
Sa fii tu oare
Mai dalba floare
Decât atâtea sublime flori?
Scântei plapânde,
Stelute blânde,
Sa nu mai fie ca-n ochiul tau?
Sa fii tu oare
Luna si soare,
Luna si soare si Dumnezeu?...
Suflet, junie
Si poezie
Astfel se-nchina la zâna lor,
Pe lânga care
Totul se pare
O noapte neagra, un negru nor!
Suflet, junie
Si poezie
Sunt calatoare pe-acest pamânt:
Orice le place
Vor sa-l îmbrace
În haina tarii de unde sânt!
Suflet, junie
Si poezie
Din cer în lume când ratacesc,
Aduc cu sine
Forme divine
Si prin iubire le raspândesc!



vezi mai multe poezii de: Bogdan Petriceicu Haşdeu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.