Cântec rătăcit - Aurel Oancea
Poezie adăugată de: Oancea Aurel

    duminică, 06 septembrie 2015

Auzi!...
Acolo sus,
Sub foșnetul stelelor,
Unde vântul
Tulbură liniștea norilor,
Cineva cântă.
Cântă sau mi se pare numai?
Cântă.

O, nu! Cine-ar putea să-ndrăznească
Să sfideze
Pacea nopții, atât de firească?

Cineva cântă,
Se-aude clar
Un cântec
Fără cuvinte
Și fără note.
Ca un suspin îndepărtat,
El, din timpul lui, mă-ndeamnă
Să-l ascult,
Să retrăiesc
Parfumul unor seri de toamnă.

Îl auzi și tu?
E un cânt din vremi uitate,
Chemare-n zadar, făr-alinare,
Rătăcită-n al timpului mers
Și nu-și mai găsește drumul înapoi
Ecou bolnav, rostit fără-ncetare
De când mi-ai spus
Ultimul tău vers.

Un cântec drag, din LUMEA NOASTRĂ,
Pe care l-am cântat și Noi.

Cântecul Iubirii Noastre -
Cântec trist de lebădă, ce moare
Într-un jalnic asfințit de soare,

Cântecul Iubirii noastre -
Amurg șovăielnic, care plânge
Peste zarea colorată-n sânge,

Lacrimă-mpietrită pe obrazul Amintirii...



vezi mai multe poezii de: Oancea Aurel




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Frumoasa poezie si plina de lumina.....

te felicit ....si te mai astept...
CRITICUL BLIND
marţi, 08 septembrie 2015


Dragii mei prieteni, îmi e greu să descriu în câteva cuvinte bucuria mea, aflând că acest "cântec rătăcit" v-a plăcut. Vă mulțumesc, vă mulțumesc, vă mulțumesc...

Adina, comentariul tău este incomparabil mai frumos decât "cãntecul" și chiar îi dă un plus de strălucire. Mulțumesc.
Oancea Aurel (autor)
luni, 07 septembrie 2015


Foarte bine pus in valoare mesajul poeziei ... Lumea celor doi s-a destramat , ramane doar un cantec fara cuvinte , un ecou bolnav .

Intr-adevar, este o poezie cu certa valoare poetica . Felicitari !
Adina Speranta
luni, 07 septembrie 2015


Versurile tale mi-au ajuns la suflet
stanciu.mihai
luni, 07 septembrie 2015


frumoase versuri si profunde.
daniel
luni, 07 septembrie 2015