Câte ceva despre umbre - florianruse
Poezie adăugată de: florianruse

    vineri, 27 noiembrie 2015

Am realizat cum este să te-ntâlnești c-o umbră,
să o săruți, s-o ții de mână, s-o-mbrățișezi…
eventual, s-o iei așa…, cu totul, pe-arătură,
atât timp cât în vrajile,-acesteia, te-ncrezi.

Umbrele, am realizat, că-s vesele sau triste,
că-s aspre ori, din contra, foarte delicate,
că sunt lașe-ori curajoase, simpluțe-ori complicate,
verticale ori dureros de înclinate…

Am realizat că nu e cu totul imposibil,
orice ai fi, să ți se potriveasc-o umbră,
chiar umbră,-ntâmplător, de-ai fi, nu este improbabil
să te-asortezi cu cine știe care umbră.

Am realizat, amarnic, cum o umbră,-ntr-o clipă,
este-n stare a trânti cu tine de pământ
și fără de a se simți vreo secundă în culpă
să-ți transforme mai toate iluziile-n vânt.

Ce încă n-am realizat e când am realizat
că ajută, poate, să nu-ți pui bază-n umbre,
dar, la câte-ai de la ele, cu-adevărat, de-nvățat,
parcă-i păcat să le suprimi cu "lumini" sumbre…



vezi mai multe poezii de: florianruse




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.