câteodată şi Dumnezeu rămâne singur - teodor dume
Poezie adăugată de: teodor dume

    marţi, 02 februarie 2016

stau în mijlocul unei lumânări aprinse
şi tremur
în tot acest timp întunericul
iese din mine ca dintr-un chip
fără umbră
simt greutatea cerului cum
se prelinge în oameni

liniştea scrijeleşte adânc

s-ar putea spune că cineva a trecut pe aici
şi într-o bună zi va întreba de mine
iar tu prin fereastra închisă
o să-l rogi pe Dumnezeu
să ţină timpul în loc

eu voi privi din tăişul unei lacrimi



vezi mai multe poezii de: teodor dume




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

m.horlaci,

mulţumesc mult. mă bucură trecerea
teodor dume (autor)
vineri, 05 februarie 2016


dinulescu cezar,
mulţumesc mult.
toată stima şi respectul
teodor dume (autor)
joi, 04 februarie 2016


Frumoasa poezie, felicitări !
M Horlaci
joi, 04 februarie 2016


adina sp.
mulţumesc pentru trecere şi semn
sunt onorat de fiecare dată când sunt vizitat de un oaspete drag
teodor dume (autor)
joi, 04 februarie 2016


tania,
mulţumesc frumos. te mai aştept în pagina mea
teodor dume (autor)
joi, 04 februarie 2016


francezu_22,
mă bucur că mesajul a ajuns unde trebuie

multă stimă
teodor dume (autor)
joi, 04 februarie 2016


sergiu,
stimă
teodor dume (autor)
joi, 04 februarie 2016


loreDana,
salut şi eu un suflet de cititor fidel

cu sinceritate,
teodor dume (autor)
joi, 04 februarie 2016


anamaria,
bine punctat mesajul

mulţumiri
teodor dume (autor)
joi, 04 februarie 2016


crystal,
mulţumiri pentru lectură şi aprecieri
teodor dume (autor)
joi, 04 februarie 2016


rock,
mă bucur pentru apreciere.
da, prima strofă a fost înstelată şi apreciată f. mult
teodor dume (autor)
joi, 04 februarie 2016


doru lu.
da, prima strofă e de sine şi mult apreciată şi pe alte site-uri
teodor dume (autor)
joi, 04 februarie 2016


lucado,
mulţumesc pentru trecere şi semn
teodor dume (autor)
joi, 04 februarie 2016


danab,
un vers ales cu pricepere

mulţumesc
teodor dume (autor)
joi, 04 februarie 2016


Citesc cu mare plăcere poeziile tale care au o profunzime aparte şi sunt frumoase.
Dinculescu Cezar
joi, 04 februarie 2016


Flacara palpaie indepartand intunericul ...se stinge si in urma ei ramane o lacrima ...de ceara :)
Adina Speranta
miercuri, 03 februarie 2016


Titlul este foarte bine ales iar textul poeziei mirific....
tania
miercuri, 03 februarie 2016


emotionant poem. am vibrat si eu alaturi.
francezu_22
miercuri, 03 februarie 2016


O poezie profund- meditativa, perfecta ca forma.
sergiu
miercuri, 03 februarie 2016


salut sufletul tau poetic, multa sanatate
LoreDana
miercuri, 03 februarie 2016


profunda durere a existentei.
Anamaria
miercuri, 03 februarie 2016


Intensa ideea inceputului,
Excelent poem
Crystal
miercuri, 03 februarie 2016


îmi place tare mult prima strofă
rock
miercuri, 03 februarie 2016


Prima strofă e excelentă şi ultimul vers de asemenea. mă convingi de fiecare dată si nu pot decât să-mi scot pălăria.
Doru Lu.
miercuri, 03 februarie 2016


O linişte care doare,,,îmi place tare mult
lucado
miercuri, 03 februarie 2016


eu voi privi din tăişul unei lacrimi...superb!
danab
marţi, 02 februarie 2016