Cişmeaua - Cârdei V. Mariana
Poezie adăugată de: miana

    luni, 07 decembrie 2015

Dintr-un deal semeţ de-argilă
vine apă de izvor
şi se scurge printr-o curnă,
în uluce – susurând uşor.

Apa limpede şi rece,
parcă-i gheaţă-n miez de vară,
se prelinge ca un şarpe,
în dereaua seculară.

Satu-ntreg alimentează,
tot ce-i viu e adăpat
şi plimbă gâşte şi raţe
- un canal adevărat.

Ale satului fântâni,
cu ciuturile înverzite,
stau în cumpănă aşteptând
să fie golite.

Apa lor este sălcie
şi pe nimeni nu îmbie;
doar pe seară gospodina
îşi udă cu ea grădina.

Iarna îşi cerne zăpada,
peste satul liniştit,
împodobind şi cişmeaua
cu cristale de argint.

Mai sunt câteva cişmele,
dar ceva mai mititele...



vezi mai multe poezii de: miana




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.