Cu toamna in odaie - Ion Minulescu
Poezie adăugată de: cristi

    vineri, 23 ianuarie 2015

lui Dion Mardan
Mi-a batut azi-noapte Toamna-n geam,
Mi-a batut cu degete de ploaie
Si la fel ca-n fiecare an,
M-a rugat s-o las sa intre in odaie,
Ca-mi aduce o cutie cu Capstan
Si tigari de foi din Rotterdam
Am privit in jurul meu si-n mine :
Soba rece,
Pipa rece,
Mana rece,
Gura rece,
Doamne! Cum puteam s-o las sa plece?
Daca pleaca, cine stie cand mai vine?
Daca-n toamna asta, poate,
Toamna-mi bate
Pentru cea din urma oara-n geam?
“Donnez-vous la peine d’entrer, Madame”
Si femeia cu privirea fumurie
A intrat suspecta si umila
Ca o mincinoasa profetie
De Sibila
A intrat
Si-odaia mea-ntr-o clipa
S-a incalzit ca un cuptor de paine

Numai cu spirala unui fum de pipa
Si cu sar utarea Toamnei, care maine
O sa moara vai!
Bolnava de gripa



vezi mai multe poezii de: cristi




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.