Cumpăna din deal - bragagiu
Poezie adăugată de: bragagiu

    marţi, 19 aprilie 2016

Lângă cumpăna strâmbată
Am venit cu soarta-n seară,
O chindie parfumată
Cu pelin era în vară.

S-aștepta stele să iasă
S-arginteze patrafirul
Cerului și mătăsoasă
Vremea mângâia zefirul.

Era liniște și nu se
Zgomoteau larme de trudă
Parcă melodii hinduse
Încercau să se audă.

Pe-ale arborilor creste
Trecea vântul cu cobuzul,
Începusei o poveste
Să o deapăn cu auzul.

Mi-era inima senină
Și privirea voia largă
Din apusuri de lumină
Avântare să culeagă.

Un cocor fără de aripi
Cumpăna îmbătrânită
Tot se ispitea în zare
În pământ înțepenită.

„Plec,- i-am spus cu vorbe-ncete -
După orizontul unde
Aurore violete
Pierd culoarea în secunde.

Nu știu dacă m-oi întoarce,
Unde ani or să mă poarte:
Mi-ai fost troiță de pace
Cu-ndrumări de mai departe...”

...Am trecut prin frig și freamăt,
Dar nu știu de am putere
Să-nțeleg de ce-așa geamăt
Ea scăpase cu durere.

Blestema că-n vremi e moartă
Și nu va scăpa de ele
Ori că nu o să mai poată
Să-mi dea apă plină-n stele.
Victor Bragagiu



vezi mai multe poezii de: bragagiu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Mulțumesc, dragele mele!
bragagiu (autor)
miercuri, 20 aprilie 2016


De fiecare dată plec de la tine mai plină de lucruri deosebite.
MONA
marţi, 19 aprilie 2016


Curat, sensibil si... înältätor cum sunt toate versurile scrise de sufletul täu...
Angela
marţi, 19 aprilie 2016