De ce n-ai vrut iubirea mea? - AnaMar
Poezie adăugată de: AnaMar

    vineri, 28 octombrie 2016

Te-am iubit cu-atâta disperare,
Cum numai un suflet însetat poate iubi!
Și te-am dorit cu atâta-nflăcărare,
Cum numai trupul neiubit o poate ști!

Te-am respirat în taina clipelor furate,
Și te-am trăit în nopțile-nstelate,
Când dorul de tine mi te-aducea în vise,
Ca un tril rătăcit,
O muzică sublimă, pornită dintr-un magic asfințit.

Nu știu cum am ajuns să te iubesc,
Și sufletul să mi-l rătăcesc,
În lumi de povești,
În care doar tu și cu mine ești.

Nu știu, cum o întâlnire banală,
Dintr-o seară de vară,
Cu miros de tei și cu umbre pe-alei,
M-a putut arunca, într-o iubire atât de mare,
Că aproape simțeam că totul în mine mă doare!

Ce-a fost și-a urmat, acelui magic moment,
A fost ca un poem, scris pe-un pergament,
Al unui artist ce-a cântat iubirea,
Punând-o pe taler doar cu nemurirea.

Dar totul s-a dus,
Ca o stea ce-a apus,
Răsărită-ntr-o seară de vară,
Și stinsă într-o toamnă astrală,

Mi-ai apărut într-un parc, încărcat de culori și de vise,
Și ai dispărut în vârtejul de frunze, desprinse
Din arborii ce ne-au vegheat fericirea,
Când fremătând de emoții, ne plimbam pe alei iubirea.

De ce n-ai vrut iubirea-mi s-o păstrezi
Și să te bucuri de ea, ca de-un dar ceresc?
De ce n-ai vrut tristețea ta să mi-o încredințezi
Și restul de iubire, rămas nestins să ți-l potolesc?

Cum voi putea să uit tot cea fost
Și să găsesc acestui final vreun rost,
Când tot ce-am trăit și simțit,
Parea fără sfârșit ?

Cu ce-au greșit buzele mele, când te sărutau și-ti șopteau?
Cu ce-au greșit brațele mele,când înfrigurate la piept te strângeau?
Cu ce-au greșit gândurile mele, care numai spre tine se îndreptau?
Cu ce-au greșit visele mele, care toate în ele te purtau?
Cu ce-au greșit pașii mei, care numai pe urmele tale călcau?
Cu ce-a greșit umbra mea, care numai pe tine te însoțea?
Cu ce-a greșit sufletul meu,
Care numai pentru tine exista?

De ce n-ai vrut iubirea mea?
A fost prea puțină,
Sau prea multă și-atunci ți-a fost teamă de ea?!



vezi mai multe poezii de: AnaMar




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Mulțumesc pentru lectură! Și eu cred la fel. Iar întrebările, sunt pur retorice. Nu cred că vor primi răspuns vreodată!
AnaMar (autor)
miercuri, 02 noiembrie 2016


Eu cred că a fost prea multă şi prea sinceră ! O poezie plină de senzualitate ascunsă în gânduri carnale, plină de întrebări fără răspuns ! Doar timpul...
stefan doroftei doimaneanu
vineri, 28 octombrie 2016