Duminică, în zi de vară - Carmen
Poezie adăugată de: Ina M.

    duminică, 14 iunie 2015

Azi e cea de-a şaptea zi
Ce te-ndeamnă ca să crezi
În acea forţă divină,
Îngerii cântă-n surdină.

Mă îndrept cu paşii mici
Pe-o alee cu copaci
Către catedrala care
Clopotele-au dat chemare.

Dar pe drumul ce-am pornit
Deodată m-am trezit
Într-o mânăstire-naltă
Şi pe loc sufletu-mi saltă
Căci copaci-s tei în floare
Cu parfum, sfântă răcoare.

Îmi ridic ochii spre flori
Şi-s cuprinsă de fiori,
Bolta verde-a mânăstirii
Are semnele iubirii:
Flori de tei sculptate-n ceară.
Duminica-n zi de vară
Mă rog şi cred în natură!



vezi mai multe poezii de: Ina M.




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Lecturat cu plăcere!
Nelu Preda
luni, 15 iunie 2015


Mulţumesc dragii mei prieteni! Am schimbat ce era greşit! Vă îmbrăţişez cu drag!
Ina M. (autor)
duminică, 14 iunie 2015


Are dreptate Andrei , Carmen . Poate ar merge ceva de genul " Toate , toate mi dau fiori " sau " Ce zâmbindu mi dau fiori " ... Tu știi mai bine , e poezia ta. Cu drag !
mirimirela
duminică, 14 iunie 2015


Draga mea , poezia este frumosa in sine dar construcitia placute fiori nu poate fi licenta literara. Fior e de gen msculin si are plural fix. O zi minunata iti doresc!
stomff
duminică, 14 iunie 2015