Elegia bucuriei - Costel Zăgan
Poezie adăugată de: Costel Zgan

    luni, 20 aprilie 2015

De tristeţe iar mă bucur
n-am cuvinte cum să spun
că tăcerea a dat muguri
taman pe gura de tun

N-am cuvinte ce să spun
eu poetul Dumneavoastră
zice-se c-aş fi nebun
cresc fantome la fereastră

Eu poetul Dumneavoastră
când tăcerea dă în muguri
cântece de inimă albastră
de tristeţe iar mă bucur

Dar cuvinte n-am să spun
că destinul mi-e ne-bun

Costel Zăgan, Cezeisme II



vezi mai multe poezii de: Costel Zgan




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Bine v-am gasit pe acest minunat sait Costel Zagan. Imi face placere
oana
marţi, 21 aprilie 2015


Poezie foarte frumoasa iar comentariul in versuri este minunat!
stomff
marţi, 21 aprilie 2015


Costel Zăgan este poet
Eu sunt doar comentator,
Şi-l provoc la un... duiet
Pentru dragul... cititor?

Costel Zăgan, scrie duios
Cu nesăţ, eu, îl citesc.
Tot ce-n lume e frumos
Este şi... dumnezeiesc.

Cel ce scrie poezie
Emană din el... ea, plăcere.
Când se-ncumetă şi scrie
Cititorul, îi mai cere.

Scrieţi poezie multă
Pentru mulţii iubitori.
Scrieţi poezie cultă
De la mii de autori.

Oare, câte să citim
Sufletul să-l săturăm-
Câte versuri să iubim
Dacă iute... decedăm?

Scurtă este, viaţa noastră
Şi trebuie s-o trăim.
Planeta, este albastră
Şi trebuie s-o iubim.

Veniţi... cu toţii veniţi
Veniţi şi vă adăpaţi.
Poezia când iubiţi
Trebuie, să comentaţi.

Prin aceasta dovediţi
Că vă place ce-i frumos...
Şi cu sufletul iubiţi
Sunetul... dulce, duios.

Cine... nu a ascultat
Ciripit de păsărele...
Şi cine nu a cântat
Printre miile de stele?

Eu unul, mă scol în noapte
Stelelor să le vorbesc...
Şi vorbindu-le în soapte
Ele-mi spun că... mă iubesc?

Stelelor, de ce-aţi apus
În soaptă când mi-aţi vorbit?
Şi de ce sunteţi prea sus
Prin înaltul... infinit?

Când stelele îţi vorbesc
Pământul se luminează.
"Noapte bună" – îţi şoptesc
Şi lumina... încetează?

"Noapte bună"... zic şi eu
Stelelor care dispar.
"Noapte bună"... zic mereu
Cu tristeţe şi amar.

"Noapte bună"... mai venim
Şi în noaptea viitoare-
Şi cu dragoste-ţi şoptim
Chiar şi ziua când... e soare?

Când stelele asfinţesc
Altă stea a răsărit...
Soarele, eu, o numesc
Când pe cer... a strălucit.

Stelele deci, nu ne lasă
Nu ne lasă niciodată.
Ne iubesc şi... da, le pasă
Fie băiat, fie... fată.

Dacă te-ai născut băiat
Sau o fată te-ai născut...
Vino pe la... comentat
Să fii suflet... CUNOSCUT.

Cu drag,

pavalachepaul
marţi, 21 aprilie 2015


Minunate și poezia și comentariile
mirimirela
luni, 20 aprilie 2015


N-am cuvinte ce să spun
Versurile-s minunate.
Am căzut şi mă adun
Prin cuvinte-mprăştiate.

Am să vin să te citesc
Să mă satur de iubire.
Poezia o iubesc
Şi mă pierd... mă pierd din fire.

Cu drag,


pavalachepaul
luni, 20 aprilie 2015


Foarte frumos domnule Zăgan,Fara nebunie traim în monotonie.
ALapis
luni, 20 aprilie 2015