Elegie de toamna - Arcadie Suceveanu
Poezie adăugată de: cristi

    vineri, 23 ianuarie 2015

Mi-e sete, mi-e departe, mi-e tarziu.
Aprinde, maica, in noapte crizanteme
Si-asculta cum pe pr unduri de argint
Se-ngana clar o curgere de vreme.
Cum cineva in lucr uri sufla incet
Si-apoi rosteste, sincopat, ninsoare.
Secunda se-ngreleaza de trecut
Si fr unza-i inspre seara cazatoare.
Poeti intarziati la hanuri reci
Luna noiembrie o beau, tarzie,
Si galbenu-i ingana, din salcami,
Ca pe-un sublim fragment de elegie.
Parul iubitei pare intarziat,
Auzi in cer cum r ugineste-o lira!
In umbra stelei fata mi-o ingrop,
Salcamii doar cu ghimpii mai respira.



vezi mai multe poezii de: cristi




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.