Enigmă - Val
Poezie adăugată de: Val

    miercuri, 21 octombrie 2015

Nu îmi amintesc vreodat’,
Chiar şi când am fost cinstit,
De la cârciumă, din sat,
Să nu plec dezamăgit;

Stând în jur la un trăscău,
Mai aud o veste rea,
Care…şi nu-i lucru rău,
Până-n zori să uit de ea,

Însă ce mi-a zis asear’
Şi băurăm numai vin,
Popa Ghiţă, om cu har,
Nu pot, nene, să-mi revin!?

Doar ieşind, cum vă spusei,
Către casă, temerar,
Afumat, c-am obicei
Să fumez la un pahar,

Mă împiedic pe sub pod,
Cum urcam şanţu’ la deal
Suduind şi plin de glod,
De…prea sfântul, personal,

“Săru-mâna”- io pios,
Da’ el, dup-un lung oftat,
Cum privea la mine-n jos,
Zise făr’ să-l fi-ntrebat:

“Mă, Ioane, eşti om bun,
Însă, după cum prevăd,
Mă-nţelegi ce vreau să-ţi spun…
Io, în rai, n-am să te văd”,

Că, nu mă mai liniştesc
Şi sunt tare abătut…
De asear’ mă tot gândesc
Ce păcate-o fi făcut?!

Valeriu Cercel



vezi mai multe poezii de: Val




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

:)))))))
ce pacate? pai daca Ion al nostru a baut mai mult decat popa ..(ascuns dupa altare..)
ai un talent extraordinar...mereu,mereu te citesc cu placere..
cu drag si pretuire,
danab
miercuri, 21 octombrie 2015


Este un deliciu sa citesc poeziile tale extraordinare!
andreionthepoetry
miercuri, 21 octombrie 2015


Nu exista postare de a ta care sa nu imi placa!
ioana
miercuri, 21 octombrie 2015