Fata Morgana - Aurel Petre
Poezie adăugată de: ALapis

    vineri, 05 iunie 2015

Timpul e o spirală,
E un tren care vine si trece,
Doar trece,
Nu se întoarce niciodată pe o spirala a vietii ce urca și pleacă
Doar pleacă,
Unii calatori au fost în trenul timpului,
Dar s-au piedut în negura sa,
Îi recunosc pe unii care mai calatoresc încă,
Îmi amintesc de locurile trecute,
Atunci cand te-am gasit erai doar un vis,
Tu nu erai în el,în tren,
Ceva sa întâmplat ori tu ori eu nu am intrat în aceeași poveste,
Am citit despre tine în stele,
Erai frumoasă ,
Dar nu te-am putut ajunge iubire,
Te-am uitat aproape de tot,
Dar mi s-a facut sete de tine,
Ca niciodata acum,
Nu am baut licoarea ta decat am mirosit-o,
M-a purtat visul tău, iubito
Și eu te-am purtat în al meu,
Mereu am fost pe drumuri diferite amândoi,
Paralele pierdute în timp,
Dar drumurile s-au intersectat,
Te-am zarit într-o noapte,
Aura ta e sufletul meu,
Sufletul tău e Aura mea,
Ne-am vorbit din ochi,acum ne auzim și glasul interior.
Ard, ard în flacări mistuitoare să te încălzesc,
Ard asa de tare încât câteodată imi spui ca sunt prea înflăcărat,
Subconștientul mi-a devenit conștient de tine,
S-a trezit cu tine într-o noapte,într-un vis al lui,
Ai venit,ne-am vorbit cu ochii,
Sufletele se sarutau,dar buzele tale sunt încă taine,
M-a trezit constientul din visul subconstientului.
Ca o fata morgana ce dispare.



vezi mai multe poezii de: ALapis




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Mi a plăcut poezia ta. Și eu am o poezie pe care am intitulat o "Fata Morgana" . :) O voi posta puțin mai târziu, peste câteva zile.
mirimirela
sâmbătă, 06 iunie 2015


foarte frumos!
dorin
vineri, 05 iunie 2015