Fiind Eminescu - Costel Zăgan
Poezie adăugată de: Costel Zgan

    luni, 13 aprilie 2015

Fiind poet tăceri cureieram
şi mă opream ades lângă cuvânt
şi tâmpla mi-o apropiam
la blânda batere de vânt

Şi mă opream ades lângă cuvânt
ca să-l aud cum creşte ca şi iarba
de-şi risipea mireasma teiul sfânt
părea că totuşi nu trăiesc degeaba

Ca să-l aud cum creşte ca şi iarba
eu tâmpla mi-o apropiam
lumina lunii o căram cu roaba
fiind poet tăceri cutreieram

Şi mă opream ades lângă cuvânt
iluminat de teiul vechi şi sfânt

Costel Zăgan, Cezeisme, 2008



vezi mai multe poezii de: Costel Zgan




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Mulţumesc..
Costel Zgan (autor)
miercuri, 15 aprilie 2015


frumos, mi-a placut poezia ta
daniel
marţi, 14 aprilie 2015


Ai un talent special,cu drag ,Rebeca
rebeca
marţi, 14 aprilie 2015