Am întâlnit cândva un înţelept
Un literat, un meşter în cuvinte,
Nu judeca pe nimeni pe nedrept
Lăsa doar vorbe de luare-aminte.
Se poate să mai fie primăvară,
Zăpada se mai vede sus pe munte,
Miros de lemne arse şi de seară
Pluteşte-n orizonturi ca o punte.
Am atârnat la copt înc-o scrisoare
Adresa ta de zeci şi zeci de mile
Pluteşte în derivă după soare
Şi după briza nopţii din zambile.