Cînd e să plec, la fiece pas mă-ntorc din cale - Francesco Petrarca
Adăugat de: Gerra Orivera

din volumul "Petrarca-Sonete"- traducere de Lascăr Sebastian(Editura Tineretului-1959)


Cînd e să plec, la fiece pas mă-ntorc din cale
Spre tine. Greu purtîndu-l, mi-e trupul frînt în două...
Sorbind acelaşi aer cu tine, vlagă nouă
Recapăt.Şi-astfel iară pornesc.Dar tot cu jale.

Apoi, din nou cu gîndul la bunul drag ce-l las,
La drumul fără capăt şi viaţa-mi trecătoare,
M-apasă deznădejdea, şi lacrimile amare
Din ochii-mi se revarsă cu fiecare pas.

Şi-n trista -mi tînguire, mă roade-o îndoială:
Ăst trup al meu de humă, cum oare se desparte
De sufletul lui- care eşti tu- plecînd departe?

Dar Amor îmi răspunde: E-o veche rînduială
Ca omul care arde în flacăra iubirii
Să stea deasupra legii şi în afara firii!



vezi mai multe poezii de: Francesco Petrarca




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.