Geniul vieții - Aurel Petre
Poezie adăugată de: ALapis

    luni, 14 septembrie 2015

Tăcut mister, într-un adânc vârtej, noian de clipe,
Un zbor stelar eternizând culoare ce erupe,
Fiorii dragi străfulgerând privirile ce-s arzătoare
Ale nebunilor, zbenguitori în grai, hoinari prin Ursa mare -

Cu El se îmbrăcau copacii în liturghia vieții
Și prin pustiul tern iveau lumini, cum luna nopții,
Cu fața-i arzărtoare, din neguri, El înviind destine,
Ca Geniul harăzind pe zei întru chemări divine,

Iar Steaua Lui, eternul vis, crea noi universuri,
Din neant, în zile lumina prin nopți fară reversuri,
Și-n spațiul cel nemărginit amurguri mii, firide,
Și negrul hău, banal un punct, un cer abia divide.

Lumina-i spațiul care arde, străpunge și-ncălzește
Și viața-i e cuprinsul zării, prin inimi făurește,
Sădind grădini de vis, speranțe curg prin stele,
Și-n moartea lor aurul scurs e dor topit, nu piere...

E un adânc tăcut și blând, nu știe ce-i trufia;
Nu-i soare, să vibreze singur, prin ceruri, veșnicia,
Ci creator nemuritor, căci viața-i biruință,
El ne iubește! Demni să fim, copii plini de credință!

Iar îngerii cei decăzuți, îi poartă-ades mânie,
Se-mpotrivesc, urzind intrigi, ascunși cu viclenie,
Napaste-aduc cu ura lor, dureri să curgă-ndată,
În lacomi ochi întrezăresc cum noi puteri i-mbată,

Dar tainic este Geniul vieții, El iartă-a lor purtare
Și flori sădește-n orice loc cu blândă-ntâmpinare,
Când timpul e măsura Lui, măsura Lui în toate,
Iar Cerul Veșnicul Său Dar, infernu-i veșnic noapte.



vezi mai multe poezii de: ALapis




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Mulțumesc prieteni!
ALapis (autor)
marţi, 15 septembrie 2015


Foarte sensibilă tema poemului! Felicitări!
nadira
luni, 14 septembrie 2015


Super poezie.Felicitari!
rebeca
luni, 14 septembrie 2015


Dumnezeu să te binecuvânteze, Aurel ! E de apreciat truda unei astfel de compoziții.
Cu drag,
mirimirela
luni, 14 septembrie 2015


Frumos Domnule Aurel.. Lucrezi mult la versuri, se vede in bine.

E un adânc tăcut și blând, nu știe ce-i trufia,
Nu-i soare să vibreze singur prin ceruri veșnicia,
Ci creator nemuritor, iar viața-i biruință,
El ne iubește, demni să fim, copii plini de credință.

Sublime versuri.. Felicitări ..

Binecuvantari sfinte..
M Horlaci
luni, 14 septembrie 2015