Ilie - danab
Poezie adăugată de: danab

    luni, 03 august 2015

-"Ce faci tu aici, Ilie?" întreabă Cuvântul Sfânt.
-"Doamne, am fost plin de râvnă, plin de dragoste şi-avânt
Pentru Tine, Domn al Slavei! Şi acum copiii Tăi,
Au părăsit legământul, altarele-au sfărâmat,
Pe proorocii Tăi, o, Doamne, nimenea nu i-a cruţat!
Am rămas numai eu singur, Doamne, dintr-atâtea mii...
Şi caută să-mi ia viaţa... Lângă Tine să mă ţii!"

-"O, Ilie! Hai pe munte! Ieşi din peştera adâncă,
Vino ca să stăm de vorbă, stai cu Mine-aici pe Stâncă!"
Şi susurul blând, subţire, la ureche i-a ajuns,
Când l-a auzit, Ilie, imediat a dat răspuns:

-"Am rămas numai eu singur, Doamne, înaintea Ta...
Toţi proorocii-au fost ucişi de Ahab şi Izabela
Şi-acum sânt pe urma mea şi îmi ameninţă viaţa!
Dumnezeule, Te-ndură... Vreau ca astăzi să-Ţi văd Faţa!
Stau în peştera adâncă, mă hrănesc doar cu suspin...
Am dorit Lucrarea-Ţi Sfântă în poporul Tău! Amin!
Să cunoască fiecare că eşti Singur Dumnezeu,
Sfânt şi Viu şi-Atotputernic! Şi-al Tău slujitor, sunt eu!
Dar când prin puterea-Ţi mare le-am pus păcatul în faţă
Şi-am chemat pe fiecare la sfinţire-n a lui viaţă,
M-au ameninţat cu moartea! Dumnezeule cel Bun...
Spune-mi, unde să m-ascund, ca să scap de-acest taifun?"

Glasul Domnului vorbeşte prin susurul blând, subţire:
-"Pentru ce te temi, Ilie? N-am fost oare Eu cu tine?
N-am oprit ploaia din ceruri şi n-am dat când m-ai chemat?
De ce stai aici, Ilie? Eşti aşa de întristat?
Nu am fost oare cu tine, când la toţi am arătat
Că sunt Dumnezeu Puternic, Viu şi Sfânt cu-adevărat?
De-un Ahab şi-o Izabelă, tu te temi acum, Ilie?
De ce ţi-ai dorit tu moartea, sub ienupăr în pustie?
Oare unde ţi-e credinţa prin care făceai minuni?
Eu nu m-am schimbat, Ilie... Dau răspuns la rugăciuni!
Întăresc pe toţi aceia care-n lucrul Meu se-avântă
Şi în rugă şi-n lucrare Eu le dau putere Sfântă!
Şi tu zici c-ai rămas singur... Şapte mii Eu mi-am păstrat,
Ce în faţa lui Baal ochii ei nu şi-au plecat,
Chipul lui n-au sărutat!
Un Ahab şi-o Izabelă nu are ce să le facă!
Hai, ridică-te acuma şi-ţi voi da din Stancă, Apă!
Să fii întărit în lucrul ce ţi l-am încredinţat!
Şi să ştii că, EU sunt Domnul Viu şi Sfânt cu-adevărat!"
-----------

Tot la fel suntem şi noi, ca Ilie-odinioară,
Când trecem prin greu, nevoi, când pustia ne-nconjoară,
Ne simţim străini şi singuri, de furtună istoviţi!
Ne lasăm descurajaţi... Şi ne credem părăsiţi!
Să ieşim, s-avem credinţă, îndrăzneală-n Faţa LUI!
Teama să nu ne cuprindă de vrăjmaşii Domnului!
Dumnezeu dă răsplătire celor care-s curajoşi
Şi-n lucrarea Lui se-avântă... Şi nu sunt deloc fricoşi!
Fraţii mei, lăsaţi azi somnul şi peştera din pustie...
Mergeţi, lucraţi pentru Domnul în puterea lui Ilie!

Daniela Banita



vezi mai multe poezii de: danab




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

multumesc pentru cuvintele voastre..dar..nu se poate numi capodopera....o,nuuu...
sant multi altii de pe aici,care in adevar scriu poezie...mie,doar imi place sa ma joc cu cuvintele...sa versific trairile,gandurile..si cuvintele din Scriptura..dar daca e de folos cuiva...voi stii ca lucrarea nu a fost in zadar!

multumesc,
cu pretuire,
danab (autor)
marţi, 04 august 2015


N-am citit-o la prima postare si nu inteleg de ce am fost lasat sa trec peste aceasta superba pilda in versuri. Mult har ti-a dat Cel de Sus!
stomff
marţi, 04 august 2015


Cat de mult ma bucur de repostarea aceasta! Partea buna la aceste repostari este ca revii peste creatii deosebite, ca cititor, peste care poate cine stie cand ai mai fi trecut daca autorul nu le-ar fi repostat... Si ar fi un mare pacat al meu ca cititor , sa nu revin la asa capodopere! Ar trebui s-o fac si la alti autori, dar timpul e cel care ne tine in chingi...
andreionthepoetry
luni, 03 august 2015


Din nou, frumos ca un psalm, Dana. .. Dumnezeu a plouat harul Său peste tine. ..Bucură te !
mirimirela
luni, 03 august 2015