În pădurea de pini - bragagiu
Poezie adăugată de: bragagiu

    duminică, 25 octombrie 2015

Mă-ncarcă razele de Soare
Cu noi secunde de lumină
Și-aud în mine-o fremătare
Ca și pădurea-n vânt ce-i plină.

Ea dă ca apa peste maluri
Însă nu tulbură, urlândă,
Ci ca un crez de idealuri
Pentru o Dragoste plăpândă.

Mă-ncântă orișicare șopot
Când cetinile bat din gene
Precum se stinge seara-n tropot
O herghelie pe alene.

Izvorul parcă vrea, cuminte,
Să dea legendele cu-ncetul
Cu fericirea de cuvinte
Precise ce-a găsit poetul.

Eu freamătul ca pe-o minune
Îl tot ascult într-o uimire
Înțelegându-mi-l ce spune
Despre o pace în Iubire,

În lumea largă, fără margini
Unde vecia e stăpână,
Prin pinii galbene catarge
Spre cer albastru ce-și îngână.

Mireasma lor mă înconjoară
Și nu mai are importanță
Dacă e toamnă, primăvară -
E anotimpul de Speranță!

Atâta zi în juru-mi este,
Atâta prospețime verde
De văd că Viața-i o poveste
Ce-n morți nicicând nu se va pierde.
Victor Bragagiu



vezi mai multe poezii de: bragagiu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Dragă Victor, Andrei, Alice, Mihaela! Bucuros sunt că v-a fost plăcut în pădurea de pini. Mulțumesc pentru trecere!
bragagiu (autor)
luni, 26 octombrie 2015


Frumos, O sa mai trec pe la tine
mihaela.sandu
duminică, 25 octombrie 2015


Poezia e foarte impresionanta,
Foarte frumos..felicitari!
alice
duminică, 25 octombrie 2015


Am ascultat muzica versurilor tale si mi-a vent sa dansez!
andreionthepoetry
duminică, 25 octombrie 2015


O lectura frumoasa, ca de fiecare data pe pagina ta.
Victor
duminică, 25 octombrie 2015