Învelită în măr - Gerra Orivera
Poezie adăugată de: Gerra Orivera

    miercuri, 10 iunie 2015

oprită la marginea gândului mai număr odată
câte picături de otravă toarnă în ceaşcă ora când îşi răsfiră
– sălbăticie duioasă licitată din ruguri –
scriptele întrupatelor cuvinte prin mine
gheare de vultur franjurează pânza de doruri
ce dezveleşte împudic visul ascetic
învelită în măr dimineaţa când sâmburii zilei
cad cu zgomot sec printre putinţe şi vreri paranoice
pregătesc mărfarele ce vor pleca s-aducă
o umbră de pace din sărutul pe frunte înainte de-a stoarce
cornul de basme în urechea nopţii
amintirea ce urcă nestăvilit
prin tălpi caldarâmul iubirilor fugare
un pic de căldură strecoară-n firide un răvaş
nimeni nu va răspunde
sub piele răspunsurile forfotesc tăceri febrile înghesuie clipele
îmbrăţişările lăsându-mă goală în templu păgân
ca şi mine în asumată posesie
pe seară voluptatea dezleagă izvoarele
lepăd straiele
şi cânt rugăciune
travestită în piele de nemurire:


“să fiu să pot iubi cum nu s-a mai iubit nicicând
niciunde cu un şarpe pe umăr după ce mi-a străpuns rădăcina
ning printre sâmburi Edenuri prin toate timpurile
dăruieşte-mă Doamne
cu încă o moarte!”



vezi mai multe poezii de: Gerra Orivera




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Știi Criticule, acum niște ani, pe un alt site niște oameni dragi mi-au făcut un volum online de poezi! Și cum nu știam ce titlu să-i pun dar știam că vreau să conțină elementele necesare pulsației vieții, adică focul (elementul vibrației) și apa (pentru că curgători trebuie să fim) l-au numit ”Lacrimă de rug”! Poezia definitorie era ”Foc mergând pe ape” - piatra în viziunea mea le conține pe amândouă! Universul în care pulsez eu are puține puncte comune cu percepția obișnuită! Nu am cum nu mai vorbesc despre moarte ccând ea are alte dimensiuni și atribute în accepțiunea mea! Așa cum am spus și în poezia pe care ți-am dedicat-o, experiența personală m-a făcut să am o viziune cosmogonică asupra vieții! Nu subiectivez de loc ci panaromez totul, moartea în viziunea comună (ca punct final al vieții) nici nu există pentru mine! De-aceea nici nu a putut să mă prindă în plasă! Moartea este doar o poartă de trecere într-un nivel superior de conștiință! Când depășim o treaptă de cunoaștere murim pe acel plan existențial pentru a renaște strălucitor în altul! Și misiunea ta e scrisă în stele, noi înșine suntem stele mai strălucitoare decât ele și co-creatori a tot ce pulsează în manifestare! Nimic nu se moare în veșnicie doar lumina schimbă straie și curcubeie! Stai liniștit Criticule - eu nu știu prezenta decât omul cosmic în jocul divin al vieții!
Te îmbrățișez cu drag cu toate luminile mele!
Gerra Orivera (autor)
luni, 15 iunie 2015


Gerra, tu esti o stinca ce lacrimeaza de dor....Lacrimi de stinca in palma vreau sa iau, sa vad cum se scurge lumina sufletului tau printre degetele mele udate de lumina...

PS. sa nu mai vorbeste de moarte niciodata! ...Vorbeste de partea plina a paharului, de credinta ta, de ajutorul divin...dar nu-l subiectiva prin ce ti s-a intimplat tie.

tu ai o misiune si e scrisa-n stele....

Daca ai publicat poeziile lui Esenin...iti spun si eu un vers din Esenin, un vers care te defineste: ESTI O FLOARE CU PRIVIREA-N SUS...

superba imbratisarea ta cu cerurile....

eu te imbratisez cu sufletul...
CRITICUL BLIND
duminică, 14 iunie 2015


Sunt aici Criticule - și am verticalitatea asumărilor! Dacă nu m-a scos nimeni de pe linia mea 3 ani (nici moartea înainte) puțin probabil să reușească cineva! Acum așa simt nevoia să răstorn realitatea în mine, mâine poate altfel - ce e cert este că nu știu să bat pas de defilare!:))) Și asta îmi iese spontan, fără efort! Există o singură comandă pe care o ascult - cea a luminii din mine! Cu toate cerurile și subpământurile mele te îmbrățișez! G.
Gerra Orivera (autor)
vineri, 12 iunie 2015


Gerra...prea bun, prea de la tara....

EU ASTA VREAU PREA...PREA..PREA

pana si Doamna e Preafrumoasa Doamna ( prietenii stiu de ce)..

felicitari Gerra,

te astept cu drag....
CRITICUL BLIND
vineri, 12 iunie 2015


Îmbrățișări Andrei!
Gerra Orivera (autor)
vineri, 12 iunie 2015


Hihihihi Adina, de-ai știi câte șuturi mi-am luat pentru modul meu de a scana ”realitatea”! Analizele făcute poeziilor mele conțineau foarte mulți ”prea” - adică: prea multe metafore (pe metru pătrat), prea multe adjective (care au fost trecute în ilegalitate în poezia modernă), prea multe idei.... Deci totul e ”prea” - dacă nu am fost acuzată direct că ce scriu nu e poezie ci doar o beție goală de cuvinte iar eu o năucă sectantă care delirez despre ceruri..... Eu știu că poezia mea (pentru cei foarte puțini care rezonează cu ea) are o structură geometrică a informației esoterice, misiunea mea este să prezint omul cosmic cu puterile lui urieșești și propun o raportare la sine mai altfel decât se obișnuiește.... Nu intenționez să creiez adepți - scopul meu este ca fiecare să realizeze că se poate pătrunde în misterul existenței prin mai multe porți, totul e să îndrăznim să ieșim din tipare! Știi, există un pictor pe care îl ador: Octavio O Campo care realizează imagini din o mulțime de alte imagini.... Cred că poezia mea folosește această tehnică.......Și clar nu e pentru cei ce le e lene să gândească.....Mai e mult de lucrat la tehnică - dar ca informație..... Mulțumesc pentru analiză Adina! Cu drag, dar să știi că mulți confrați m-ar da ca exemplu la rubrica ”așa NU”! Hihihihihi.........
Gerra Orivera (autor)
vineri, 12 iunie 2015


Superb comentariu Adina! Subscriu cu respect pentru tot ceea ce faceti.
stomff
joi, 11 iunie 2015


Gerra , eu as propune odata sa fie comentata o poezie de-a ta ...:)...adica analizata asa cum a fost "Gradina cu privighetori" a lui Blok ...din pacate , analizata de prea putini confrati ...Daca in acea poezie este vorba de perceptie personala , adica cum ''vede '' fiecare mesajul ...tu , in poeziile tale nu lasi loc de indoiala :)...tu iti impui perceptia ta asupra Lumii , a Vietii ...iar cititorul nu poate decat sa admire modul in care dantelezi imaginile ...Nu uit poezia "Hipnoza caderii", pentru care am o afinitate deosebita.

Concluzie : fiecare vers e consistent , fiecare cuvant iti mai creaza o imagine, practic nu te poti ''odihni''...este ca o escaladare , ca o lupta ...iar finalul este acea contemplare ,de pe Piscul inalt, a Lumii , a Vietii ...:)
Multumesc , Gerra !
Adina Speranta
joi, 11 iunie 2015


Știi Andrei, experiența pe care am avut-o m-a convins că nu există moarte, doar o clipă de grație în care codul respirației noastre se schimbă! Și dimensiunea noastră reflectă altfel lumina lumina ce sunt! Și de-atunci, orice aș face, parcă tot omagiez clipa într-un dans păgân al soarelui, dezlănțuit! Fiecare respirație o celebrare! Credințele mele - multe și variate - ar fi afurisite de toate religiile, dar n-am zor! Mai presus de toate, aprind rugăciuni în templul frumosului!...........
Cu drag.
Gerra Orivera (autor)
joi, 11 iunie 2015


Adevarat graiesti : lepezi straiele si canti rugaciune travestita in piele de nemurire. Gresesti numai la folosirea cuvantului travestita. Tu ai hainele nemuririi la dispozitie . Ca vrei sau nu sa le imbraci ori nu , nu mai e treaba mea. Mie imi place croiala lor. Ti se potriveste.
stomff
miercuri, 10 iunie 2015