La vita e trista - Karerina
Poezie adăugată de: Karerina

    miercuri, 13 aprilie 2016

cum să mai fiu ca altădată,
când ochii mi-s atât de goi,
în capul tencuit cu pleavă,

iar printre vene curge sloi,
mai scapără câte-o grimasă,
când păsări negre vin în stol,
de sânge să mă văduvească.

sunt umbra propriei-mi sorți,
cutie veche și uzată,
la asfințit și la apus,
durerea stă să amorțească.



vezi mai multe poezii de: Karerina




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Vă mulțumesc pentru urări.
Mă bucur că v-au plăcut versurile, cea mai mare mulțumire pentru un creator este atunci când reușește să aducă, prin opera sa, o stare pozitivă (oricare ar fi aceasta).
Ana-Maria
Karerina (autor)
luni, 18 aprilie 2016


Ma alatur si eu Danei si iti urez bun venit,
mi-a facut placere sa te citesc
petrica_c
miercuri, 13 aprilie 2016


frumoase versuri,Karerina..
bun venit printre noi..si multa inspiratie pe viitor!
cu drag,
danab
miercuri, 13 aprilie 2016