Pricina - Marin Sorescu
Adăugat de: Adina Speranta

Mi s-a omorât timpul,
Onorată instanţă.

Când mă întorceam eu voluntar
Din război,
Am băgat de seamă
Că timpului meu îi fuseseră amputate
Inima, gura şi fruntea.

Dar nici aşa nu mi l-au lăsat în pace,
L-au pus să facă zile-chin, zile-lacrimi, zile-maşină, zile-bou,
O mulţime de lucruri
Care nu-l interesau.

Apoi au început să experimenteze pe el
Fel de fel de otrăvuri –
Tristeţe, necazuri –
Parcă aşa le zicea.

Lovitura de graţie i-a fost dată în cap
Cu o bucată de destin
De esenţă tare.

Iertaţi-mi expresia,
Dar asta n-a fost viaţă!
De atunci, iată, am pierdut şi jumătate din moarte
Aşteptându-mi rândul la coadă,
Ca să v-aduc la cunoştinţă pricina mea,
Aici,
La judecata de apoi.



vezi mai multe poezii de: Marin Sorescu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Multumesc , dragii mei ...:)

Aurel , ai scris niste versuri cu intele sprofund , te felicit .
Adina Speranta
vineri, 22 mai 2015


Il stiu si-l citesc cu drag pe Sorescu de cand era Redactorul revistei RAMURI, iar eu eram un NIMENI ce publicam tremurind printre TITANI...

Multumesc Adina...
CRITICUL BLIND
vineri, 22 mai 2015


Adina ești minunată ! Mulțumesc ,mulțumesc,mulțumesc !
mirimirela
joi, 21 mai 2015


Adina , postarile tale imi dau tineretea a doua si imi bucurasufletul . Multumesc.
stomff
joi, 21 mai 2015


E deosebit Sorescu ...cand eram la scoala fugeam de el :)

ani de liceu , ani de liceu ....:)
Adina Speranta
joi, 21 mai 2015


frumoasa poezie..multumesc de postare,Adina...
foarte interesanta...
ce poate fi mai pretios in viata unui om decat timpul?
danab
joi, 21 mai 2015