Memorând rǎceala ploii - samoila
Poezie adăugată de: samoila

    joi, 26 noiembrie 2015

Picǎturile de ploaie, cu structura lor mobilǎ,
Dǎnţuiesc pe lângǎ flori într-o magicǎ idilǎ.
În strǎfund de zare-albastrǎ, fulgerul se chinuieşte
Sǎ aducǎ o luminǎ pe-o iubire ce pǎleşte.

Trei narcise, mai sfioase, stau cu florile plecate,
Parc-ar fi fete morgane, încǎrcate de pǎcate,
Ce-şi îndreaptǎ capu-n sus sǎ priveascǎ cu mirare,
Printre picǎturi de ploaie, ceru-acoperit de mare.

Pe terasa casei noastre cu un gust fin, cizelat,
Ascult cântecul furtunii din senin acum iscat
Şi din ceaiul verde-n ceaşcǎ sorb aroma lui uşoarǎ
Memorând rǎceala ploii cu priviri de domnişoarǎ.



vezi mai multe poezii de: samoila




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.