Îngrijorare - Mircea Manolescu
Adăugat de: Mihai_Manolescu

Neliniştitoare şi controversate
Ne parvin prin presă fel şi fel de date
Senzaţionale, ce vizează Terra,
Ba chiar şi-nvelişul (recte atmosfera).
Unii spun că treaba este complicată
Întrucât Pământul mereu se dilată
Tocmai ca aluatul, când la frământat
Drojdie de bere i s-a adăugat.
(Astfel se explică vechile-accidente,
Când s-a rupt uscatul în mici continente).
Alţii că nucleul Terrei se compune
Dintr-o stea pitică în expansiune,
Care se încinge şi o să tot crească
Până când odată are să plesnească
În micro-fragmente de meteorit
Şi ne-azvârle-n cosmos de unde-am venit.
Numai ponderaţii, în expectativă,
Socotesc uscatul plutind în derivă...
Umblă alandala încolo şi-ncoace,
Dar precis vreo festă n-are să ne joace.
Peste toate astea (Mare ghinion!)
Ne pune probleme stratul de ozon,
Acea salutară pânză protectoare
Ce-o ţesu natura între noi şi soare.
Găurit, subţire, stratul efemer
Seamănă cu-n şvaiţer aruncat pe cer
Prin a cărui găuri, ca din arbalete,
Va ploua cu raze ultraviolete
Care, ştim cu toţii, că sunt agresive,
Ba se poate spune chiar profund nocive!
Tocmai de aceea mă gândesc acuma
Că dacă vreodată se îngroaşă gluma
Şi n-o să cârpească nimeni atmosfera,
Eu îmi iau iubita şi vă las cu Terra!



vezi mai multe poezii de: Mircea Manolescu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.