Pasărea cu clonţ de rubin - Nicolae Labiş
Adăugat de: Adina Speranta

Pasărea cu clonţ de rubin
S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat.
Nu mai pot s-o mângâi.

M-a strivit,
Pasărea cu clonţ de rubin,
Iar mâine
Puii păsării cu clonţ de rubin,
Ciugulind prin ţărână,
Vor găsi poate
Urmele poetului Nicolae Labiş
Care va rămâne o amintire frumoasă...

1956



vezi mai multe poezii de: Nicolae Labiş




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Interpretarile sunt foarte multe , Mirror..:) stiu ...Eu insa , consider ca in mod involuntar , pornim de la ceva ce este in interiorul mintii noastre , constient sau nu ...:) modul in care voim sa spunem ceva , in versuri , va fi influentat de gandurile din acel moment :)

Clontul de rubin...da, am interpretat si eu asa, ca reprezentand comunismul ...dar poate fi un cioc inmuiat in ...sange ,nu ? :) Sa nu uitam ca poezia a fost scrisa cand deja era in spital , pe moarte . Este un ramsa bun.

Iar albatrosul , putea fi ''inchis'' ,ranit, fara aripi ...sunt multe variante ...dar el a ales ''ucis'' ...:)...sa zicem ca eu cred ca mintea face asocieri , de multe ori involuntare :)
Crezi ca poti defini niste caracteristici ale unui poet... prin ceea ce scrie ?
Modul de a fi , de a gandi ...:) ...Eu zic ca da .
Adina Speranta
duminică, 30 august 2015


Adina > da, situatia pe care ai exprimat-o este intr-adevar, indoielnica [despre Esenin]. "adica, stai asa, ala isi taie venele, cand vede ca nici asa nu moare, se spanzura/ incearca, din prima nu-i iese, ca isi aminteste sa ii trimeata prietenului o scrisoare; si neavand cerneala, scrie cu sangele sau; dupa aia, isi vede de treaba, reunificandu-se cu negura" [ca sa dau o nota satirica].

In cazul II > "Eu voi fi liber chiar daca aici, libertatea este suprimata" "Eu sunt oricum liber, in ciuda suprimarii libertatii" "Eu am fost liber mereu" "In sfarsit, libertate!"... daca incerc a gasi sensuri, in cuvintele sale.
Pasarea cu clont de rubin - posibil si stema tarii/ sub opresiunea comunismului.
"Voi fi ramas o amintire frumoasa" "copiii acestei tari, vor fi gasit libertatea, pasind pe urmele-mi insangerate" "mi-am dat viata pentru aceasta tara si semenii mei" -
interpretari sunt multe si se pot gasi pe inca mai multe, din scrisele poetului

Th3Mirr0r
th3mirr0r
duminică, 30 august 2015


Asa este ,Mirror. :) ...Intr-adevar , " sinuciderea " lui Esenin a fost pusa sub semnul indoielii ,si inca nu se cunoaste exact cine se face vinovat de asta. Poetul s-a "sinucis " intr-un hotel , dupa ce si-a taiat venele ...si apoi s-a spanzurat ...
Inainte de asta i-a inmanat unui prieten o poezie scrisa cu sangele sau ...Un fel de ramas-bun, asa s-a interpretat.

Nicolae Labis ...e greu de acceptat ca dintr-o neatentie a ajuns sa fie calcat de tramvai...In 1956 tramvaiele nu circulau ca niste bolizi ca sa ne putem gandi ca se putea intampla asa ceva . Apoi , nu intamplator am citat chiar cuvintele lui ...in care el spune ...Eu zbor si daca albatrosul este UCIS !...
Aceasta poezie , "Pasarea cu clont de rubin " este scrisa cand era in spital , inainte de a muri ...este un simbol al mortii .
Fusese ranit grav la coloana iar ranile nu se puteau trata , era pe moarte si el stia asta ...
Este ultima lui poezie ...Eu asa stiu , sper sa nu gresesc si sa induc in eroare .

Multumesc pentru completarile tale,Mirror.
Adina Speranta
duminică, 30 august 2015


P.S: Fac o paralela > poate intamplarea - cu moartea sa, a fost pusa la cale de KGB. Din cate s-ar auzi, ei ar fi sau sunt susceptibili in organizarea "aparentei-sinucideri" a marelui poet rus ESENIN.
Numai Dumnezeu stie cam cate s-au tot fabricat, de-a lungul istoriei, plecand de la ascunderi de adevaruri, nu doar a scrierilor, ori limitarea mintii capabile, si pana la infaptuirea crimelor, iar noi le vedem numele pe strazi sau ca li se fac monumente si-s numiti eroi sau li se acorda epoleti [ex: Kogalniceanu si Rosetti]
th3mirr0r
duminică, 30 august 2015


Pot sa ma gandesc, facand uz de o abstractizare, ca e un tramvai, atunci, "pasarea cu aripile frante, aplecandu-si asupra-i clontul grunjos de rubin". Si-a prevestit moartea, cumva?!..

CITEZ:
"Nu a fost accident! Poetul însuşi a apucat să spună că a fost asasinat. Iată mărturia lui către Mihai Stoian, consemnată în ”Moartea unui poet”: ”Din staţia de la Piaţa Bălcescu (pe-atunci tramvaiele treceau prin piaţă) a vrut să ia un tramvai, nu spre casă, ci spre casa femeii (dansatoarea Maria Polevoi – n.n.); a încercat să se urce prin faţă la clasa a doua, dar cineva l-ar fi îmbrâncit şi, în ultima secundă, s-a prins de grătarul intermediar dintre vagoane: ”Ţineam ochii mari deschişi şi vedeam cum, din capul meu izbit de caldarâm, ies scântei” (transcriere aproximativă).

Mai târziu, însuşi vatmanul tramvaiului, Mihai Udroiu, i-a mărturisit poetului George Teodor Popescu că Nicolae Labiş a fost împins de pe refugiu, ceea ce nu declarase în procesul verbal. Imre Portik, în volumul pomenit mai sus, consemnează spusele lui Nicolae Labiş de pe patul de spital: ”Nu am căzut singur, am fost îmbrâncit din spate de cineva. N-am avut timp să mă uit înapoi, pentru că îmbrâncitura m-a proiectat, cu braţele ridicate, pe grătarul dintre vagoane”. Iar Stela Covaci, soţia lui Aurel Covaci, spune: ”Labiş nu mai vrea să scrie lozinci, nu mai dorea minciuna. Era destul de incomod pentru Securitate, avea charismă, har, geniu”. > [ citat dintr-un articol, in baza caruia desigur se pot face si cercetari ulterioare pentru mentinerea veridicitatii. ]

Th3Mirr0r
th3mirr0r
duminică, 30 august 2015