Drumuri triste - Nikolaus Lenau

Ne dusesem prin pădure;
Pasări vesel ciripeau;
Prin desişuri verzi, uşure,
Căprioarele fugeau.

Imnuri de iubiri din toate
Ramurile auzeam;
Trişti, prin codrul verde poate
Numai noi mai rătăceam.

Era noapte clară, lină,
Când pe râu ne-am dus vâslind;
Luna ne privea senină,
Ochii-n apă oglindind.

Ţoti glumeau; îndurerată,
Doar iubirea-n noi simţea
Cum, cu fiece lopată,
Şi norocul se ducea.

Erau nori pe cer, şi vânturi
Printre cruci treceau, şoptit.
Când ne-am dus printre mormânturi;
Cât dormeau de liniştit!

Crucilor zadarnic însă,
Trişti, un sprijin le-am cerut;
Cei din groapă, faţa plânsă
Oare ne-o vor fi văzut?

Traducere de Lazăr Iliescu



vezi mai multe poezii de: Nikolaus Lenau




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.