Noapte fictivă - Adina Speranta
Poezie adăugată de: Adina Speranta

    duminică, 16 august 2015

Mi-e sufletul cuprins de înserare,
O ceaţă străvezie-n jur pluteşte
Ca o ascunsă , rece, grea tumoare
Ce în vertebra lumii prinde-a creşte.

Aud cum urlă noaptea-n vremuri stranii,
Mai plânge undeva , de dor, o fată,
Şi ninge-n primăveri, tăcut, cu anii,
Iar verile, tardiv, se nasc din zloată.

Firavă, luna râde-n mod spasmodic,
Mor frunzele-n altarul de cărbune,
Ciudat...dar tunetul pare melodic
În noaptea-nchipuirilor nebune .


16.08.2015



vezi mai multe poezii de: Adina Speranta




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Am citit... "Noapte fictivă"
Adina... este activă
A scris şi scrie duios...
Pălăria jos.

Mulţumesc Adina.
pavalachepaul
duminică, 30 august 2015


Cat de frumoasa e poezia ! O incantare sa o citesc.
caprarflorin
joi, 20 august 2015


Multumesc pentru comentarii Stomff, Danuta, Mari...:)
Adina Speranta (autor)
marţi, 18 august 2015


"Ciudat...dar tunetul pare melodic"...versul acesta ii da echilibrul poeziei..o poezie frumoasa ...
danab
marţi, 18 august 2015


Bine te-aam regasit draga prietena! Si te-am regasit cu placere pentru ca scrii din ce in ce mai frumos. Poezia de astazi este minunata!
stomff
luni, 17 august 2015


imi place ceea ce scrii, tot inainte cu succes
Mari
luni, 17 august 2015


Draga Aurel , as aprecia mult daca ai fi mai explicit si nu asa de evaziv...

Ma refeream la mine cand spuneam de munca de detectiv...tot incercand sa descopar la ce te referi cand scrii..."cuiva'', ''altcineva", ''undeva''...
Adina Speranta (autor)
luni, 17 august 2015


Draga Aurel , chiar nu inteleg la ce poezie te referi si nici despre ce comentariu este vorba.
Aplicand regula eliminarii am ajuns la concluzia ca te referi (la comentariile de la poezia mea) la Criticul Blind si ii atribui o identitate. Nu ma pasioneaza munca de detectiv , fiecare are dreptul de a-si releva sau nu ...numele real .
Iti multumesc pentru interpretarea speciala a poeziei mele , interpretare la care nici eu nu m-am gandit...Iti destainui ca este intr-adevar o insiruire de imagini triste , obscure care apartin doar inchipuirii, asa cum dealtfel ,avertizeaza si titlul poeziei.
Am sucit realiatea putin (doar este toul o inchipuire, o FICTIUNE) , si astfel ninge primavara, lumea e bolnava , luna rade spasmodic etc ...iar tunetul , care de regula ingrozeste ...este melodios...adica opusul realitatii. Cheia poeziei este oferita de acel cuvant "inchipuire" de la final .
Sincer , nu stiu despre cheie sol este vorba , despre ce consilier etc.

Iti multumesc pentru comentariu , cu stima!
Adina Speranta (autor)
luni, 17 august 2015


Multumesc ,George , am revenit dupa o scurta vacanta :)

Mirela , ce comentariu frumos! Initial am vrut ca rasaritul soarelui sa fie finalul poeziei , ca sa anuleze toate imaginile triste ,apoi am apelat la a le transforma in inchipuiri,,,:)...Iti multumesc pentru frumosul comentariu in versuri.

Rolea , ca intotdeauna , ma incanti cu versurile tale . Este o mare onoare pentru mine comentariul tau..Iti multumesc :)

Critic Blind, a te lupta cu inertia este dovada dorintei de a evada ...unde anume , depinde...eu prefer sa anulez ce este trist prin diferite metode :)...desi pun accent pe imaginile sumbre , mesajul nu este deloc trist...:)
Multumesc pentru comentariu si ma bucura revenirea ta , doresc sa fii cat mai prezent pe site , toti te asteptam cu drag. :)

Andrei , te asigur ca tu scrii tu mult mai sublim , iar aptitudinea ta de a te adapta la diferite stiluri , in mod minunat , pe mine ma incanta enorm.
Iti multumesc pentru comentariul deosebit :) Te imbratisez...
Adina Speranta (autor)
luni, 17 august 2015


Si-atunci cand vine iarasi dimineata
Si sufletul isi linge rana noptii,
Se risipeste-ndata toata ceata
Si stii ca sunt din nou cu tine sortii.


Adina, admir din ce in ce mai mult operele tale, sunt tot mai rotunde, melodice si pline de substanta. Eu am o vorba: le savurez si devorez in acelasi timp. Scrii minunat, sublim!
andreionthepoetry
duminică, 16 august 2015


înşiruirea de tablouri uneori sumbre, alteori triste creeaza o imagine poetică frumoasă....şi totul se duce în imperiul nemărginit al închipuirii poetice...
mă duc cu gândul la o poezie a lui Labiş , care începe cu : aievea NU şi nici cu închipuirea.....


frumos Adina si te mai astept...

te felicit....si te îmbrăţişez cu sufletul...
CRITICUL BLIND
duminică, 16 august 2015


Sau poate nu e tunetul de dimineaţă
Ci trist şi melancolic plâge-un clopoţel
Când latră peste văi cu glas de ceaţă
Un vânt ce-şi cântă parastasul pentru el...

Sau poate nu mai sună straniul noaptea,
Ci corbii vremii croncăne peste zăvoi,
Pe noptieră, scoate lacrimii triste cartea
Când se pune-n cioburi cerul peste noi...
ROLEA NICOLAE
duminică, 16 august 2015


În noaptea nchipuirilor nebune
Când sufletu i cuprins de înserare
O șoaptă ! Doar atât dacă poți spune
Și n loc de tunet...soarele apare

Cu drag, Adina. Mi a plăcut poezia ta !
mirimirela
duminică, 16 august 2015


Bine ai revenit pe site Adina.

Imi pare bine ca pot citi inca o poezie superba de a ta,

Felicitari
george
duminică, 16 august 2015