Nu știu cum am ajuns să te iubesc - AnaMar
Poezie adăugată de: AnaMar

    luni, 17 octombrie 2016

Te-am iubit, cu-atâta disperare,
Cum numai un suflet însetat poate iubi
Și te-am dorit, cu atâta-nflăcărare,
Cum numai trupul neiubit o poate ști.

Te-am respirat, în taina clipelor furate
Și te-am trăit, în nopțile–nstelate,
Când dorul de tine, mi te-aducea în vise,
ca un tril rătăcit,
O muzică sublimă, pornită dintr-un magic asfințit.

Nu știu cum am ajuns să te iubesc
Și sufletul să mi-l rătăcesc,
În lumi de povești,
În care doar tu, cu mine ești.

Nu stiu cum o întâlnire banală,
Dintr-o seară de vară,
Cu miros de tei și umbre pe-alei,
M-a putut arunca, într-o iubire atât de mare,
Că aproape simțeam ,că totul în mine mă doare!

Ce-a fost și-a urmat, acelui magic moment,
A fost ca un poem scris pe-un pergament,
Al unui artist ce-a cântat iubirea,
Punând-o pe taler doar cu nemurirea.



vezi mai multe poezii de: AnaMar




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.