Pic cu pic - samoila
Poezie adăugată de: samoila

    luni, 19 octombrie 2015

Lumea toatǎ
E în chin
Când o-apucǎ
Ura
Cǎ o viaţǎ
Şi-un destin
Îi astupǎ
Gura.
Ori e proastǎ
Ori naivǎ
Sǎ-nţeleagǎ ce-o capta,
Navigând
Tot în derivǎ
Pentru a se adapta.
Soarta,
Ştiu deopotrivǎ,
Chiar de cade
Pe un ,,eu”
Nu lucreazǎ
Împotriva
Voinţei
Lui Dumnezeu
Care,
Uneori, târziu,
Nu se schimbǎ
Cu nimic,
Cǎ doar El
În noi se plimbǎ
Când se-oferǎ
Pic cu pic.
Sufletul
De-l pui pe masǎ
Celor ce uşor
Te-njurǎ,
Chiar fǎcând
Şi o grimasǎ,
Ei se şterg
Cu el la gurǎ.



vezi mai multe poezii de: samoila




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Frumos poem.Bravo!
casandra
luni, 19 octombrie 2015


Felicitari ! ...Reusita poezie , imi place mult !
Adina Speranta
luni, 19 octombrie 2015