Ploaie - Aurel Petre
Poezie adăugată de: ALapis

    vineri, 25 martie 2016

Iar plouă, iubito, pe stradă în noapte,
E cerul timid cu lacrimi în pleoape,
Tristețea inundă în zori, cenușie,
Cu ploi peste gânduri, păcate-n chirie,

Și suflă durerea-n cărări ierbivore
În nori fumurii cântă-amor de viole,
Și tu ești o ploaie picurată-n cuvânt,
Mă speli cu suflarea sărutată în vânt,

Am pașii de ape, am pașii de ploi,
Un murmur mă cheamă cu flăcări de noi,
Îți pic peste chip picătură de lacrimi
Iar păru-ți sărut cu un cântec de patimi,

Larg ușile străzii se deschid fâlfâind,
Și scârțâie timpul în pietre oftând,
Cum bate în geamuri curata copilă,
Spre tine-aș zbura în ploaia Divină,

Iar tu îmi strecori un suflet cu vise
Fereastra-n comete și stele aprinse,
Și cumpăna-ntinsă peste margini de seară
Cerșește-ntr-o clipă de ploaie stelară,

Iar plouă și-am urma privirilor tale
Dimineți în torentul primăverii fatale,
Și ziua iar zboară în doruri solare,
Iar plouă, iubito, cu averse-n visare.



vezi mai multe poezii de: ALapis




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.