Podul - Carmen
Poezie adăugată de: Ina M.

    miercuri, 10 februarie 2016

Două maluri și un pod
Sunt al fanteziei rod
Căci pe pod trec, zi de zi,
Miazănoapte-miazăzi!

Pe un mal e armonia,
Liniștea și veselia...
Iar pe celălalt e stresul,
Zgomotul și interesul
De-a avea și a lua
De la viață, fără-a da!

Stau pe pod de multe ori
Cu gândul, privirea-n nori...
Și n-aud că-n jurul meu
Trece viața cu tupeu.

Mă întreb ( și tot mai des):
„Pân`-acum ce-am înțeles,
Trecând zilnic pe un pod?
Nu cumva podul e-un cod?”
Iată că azi m-am oprit
Între maluri și-am privit...

Sub pod trece apa vieții
Pe care-o cântă poeții
Și în care se-oglindește
Chipul celui ce-o privește.

Astfel mi-am văzut și eu
Chipul...și așa de greu
Mi-a fost să accept că podul
Mi-a furat viața cu totul...
Și m-am aruncat în apă,
Am văzut viața sub lupă...
Podul, malurile sunt
Ca să țină la pământ
Sufletele celor care
Au uitat că viața este...
Trecătoare.



vezi mai multe poezii de: Ina M.




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Mulțumesc, Visul Soarelui! Sper că voi reuși să transpun în versuri cât mai reușite ceea ce văd, aud și mai ales ceea ce simt cu sufletul...
Ina M. (autor)
joi, 11 februarie 2016


imi place stilul tau ,mult succes!
sunDream
joi, 11 februarie 2016