Portret II - lorena.craia
Poezie adăugată de: lorena.craia

    luni, 04 iulie 2016

Stau şi număr bile de plumb,
Număr nori sufocaţi de lumină
Şi-mpletită-n soarele strâmb,
Număr cuvinte-n surdină.

Nu sunt un om sculptat ȋn cenuşă,
Nu sunt nici voci funerare…
Aduc un vers de la inimi – cătuşă –
Spre-a fi colorat de splendoare.

Nu am folosit nici stele pe cer,
Nu am folosit nici albastru:
Am desenat un soare stingher
Orbit de-ntuneric – un castru.

Şi zȃmbetul singur pictat pe ferestre,
Uitat peste chipul mirat din oglindă,
Ar plȃnge-n batista orei terestre,
Tăcut şi pe-obraji să se-ntindă.

7 iunie 2016, Constanţa



vezi mai multe poezii de: lorena.craia




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.