Primavara - Claudia Millian
Poezie adăugată de: maria

    joi, 22 ianuarie 2015

Mi-e sufletul un cuib sapat in stinca,
Si-n cuibul meu a poposit pe rind
Si porumbelul alb, si vulturul flamind,
Si soarele, si vintul, si tacerea-adinca.

Vrea sufletu-mi sa-i scutur praful si tacerea,
Ca-i prafuit de vinturi si de griji marunte
Pe cine-asteapta cuibul meu din munte,
De-mi cere iar sa-i curat incaperea ?

Covor de frunze netede si moi
Astern in cuib si-l primenesc cu cer,
Apoi cobor perdele de mister
Pe farmecul enigmei celei noi.

Si-asa, adapostit de vint si soare,
Caminul sufletului meu deschis
Asteapta solul ultimului vis,
Cu-ntoarcerea de pasari calatoare.



vezi mai multe poezii de: maria




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.