Printre nori - Cu Glas Stins - Th3Mirr0r
Poezie adăugată de: th3mirr0r

    duminică, 03 mai 2015

PRINTRE NORI

~ IV ~



*** Cu Glas Stins ***



Rece, apa, tremură,
Printre pietre,
Rostogolind frecvenţe
Şi-o simt,
Cu glas stins…



Cu glas stins,
Mă cheamă;
Îmi cheamă mintea, către ea,
S-o hrănească;
S-o îmbete;
Doar-doar s-o linişti;



Structuri de gânduri,
Şterse, dure, ca piatra, se farmă,
Desprinse în cete,
Urlând în bezna enormă,
Scântei, răsfirate, în aer,
Linii intermitente,
Brăzdate în luciu de oglindă;
O simt…
Răsufla în urechea mea,
Încercând să mi se-apropie;
Mă iubeşte,
Vrea să-mi spună…
Şi…
Totuşi…
Glasu-i, e stins…



Glasu-i, stins,
Persistă, undeva, în depărtări,
E chiar acolo!..
Acolo!..
Şi privirea-mi caută…
Aprinsă de dor,
Dincolo de nori…



Cu glas stins,
Mă cheamă;
Îmi cheamă mintea, către ea,
S-o hrănească;
S-o îmbete;
Doar-doar s-o linişti…
Abia atunci,
Pentru întâia oară
Am ştiut…
Că într-o seară,
Îmbrăţişând-o,
Cu glas stins,
Voi muri…




©Th3Mirr0r



vezi mai multe poezii de: th3mirr0r




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Maria > multumesc pentru trecere/lectura

Th3Mirr0r
th3mirr0r (autor)
luni, 04 mai 2015


mi-a placut. felicitari
maria
duminică, 03 mai 2015