Proverbe şi zicători:

Mai jos aveţi o impresionantă listă de proverbe si zicători româneşti.

ars longa, vita brevis[...]
~~ adăugat de dasna ~~

Ati cautat: andrei in TOATA BIBLIA S-au găsit 12 versete. Filtrati dupa carte: Matei (2) Marcu (4) Luca (1) Ioan (4) Faptele Apostolilor (1) Sfânta Evanghelie după Matei Cap. 4 18. Pe când umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut pe doi fraţi, pe Simon ce se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Cap. 10 2. Numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: Întâi Simon, cel numit Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacov al lui Zevedeu şi Ioan fratele lui; Sfânta Evanghelie după Marcu Cap. 1 16. Şi umblând pe lângă Marea Galileii, a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând mrejele în mare, căci ei erau pescari. 29. Şi îndată ieşind ei din sinagogă, au venit în casa lui Simon şi a lui Andrei, cu Iacov şi cu Ioan. Cap. 3 18. Şi pe Andrei, şi pe Filip, şi pe Bartolomeu, pe Matei, şi pe Toma, şi pe Iacov al lui Alfeu, şi pe Tadeu, şi pe Simon Cananeul, Cap. 13 3. Şi şezând pe Muntele Măslinilor, în faţa templului, Îl întrebau, de o parte, Petru, Iacov, Ioan şi cu Andrei: Sfânta Evanghelie după Luca Cap. 6 14. Pe Simon, căruia i-a zis Petru, şi pe Andrei, fratele lui, şi pe Iacov, şi pe Ioan, şi pe Filip, şi pe Vartolomeu, Sfânta Evanghelie după Ioan Cap. 1 40. Unul dintre cei doi care auziseră de la Ioan şi veniseră după Iisus era Andrei, fratele lui Simon Petru. 44. Iar Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei şi a lui Petru. Cap. 6 8. Şi a zis Lui unul din ucenici, Andrei, fratele lui Simon Petru: Cap. 12 22. Filip a venit şi i-a spus la Andrei, şi Andrei şi Filip au venit şi I-au spus lui Iisus. Faptele Sfinților Apostoli Cap. 1 13. Şi când au intrat, s-au suit în încăperea de sus, unde se adunau de obicei: Petru şi Ioan şi Iacov şi Andrei, Filip şi Toma, Bartolomeu şi Matei, Iacov al lui Alfeu şi Simon Zelotul şi Iuda al lui Iacov. [...]
~~ adăugat de Rian ~~

omul viitorului va fi un sambo cenusiu foarte bine adaptat sa nu va fi deloc. Avva Moise etiopianul...[...]
~~ adăugat de Rian ~~

felix rian felix rian Acum o secundă DIGITAL BOOKS MEAN FOREST REBIRTH...+ ALL EUROPE IF YOU WANNA...+ felix rian felix rian Acum 2 secunde MY LAST 9 TRANSLATIONS TO PAPER MAGAZINE...'+x [...]
~~ adăugat de Rian ~~

Ati cautat: iisus in TOATA BIBLIA S-au găsit 962 versete. Filtrati dupa carte: Matei (164) Marcu (104) Luca (108) Ioan (243) Faptele Apostolilor (70) Romani (37) I Corinteni (23) II Corinteni (14) Galateni (18) Efeseni (21) Filipeni (21) Coloseni (9) I Tesaloniceni (15) II Tesaloniceni (12) I Timotei (13) II Timotei (13) Tit (4) Filimon (7) Evrei (15) Iacov (2) I Petru (10) II Petru (8) I Ioan (12) II Ioan (2) Iuda (5) Apocalipsa (12) [...]
~~ adăugat de Rian ~~

Ati cautat: MARIA in TOATA BIBLIA S-au găsit 167 versete. Filtrati dupa carte: Ieşirea (3) Numerii (8) Deuteronomul (1) III Regi (12) IV Regi (37) I Paralipomena (7) II Paralipomena (10) I Ezdra (5) Neemia (4) Isaia (4) Ieremia (6) Iezechiel (5) Osea (3) Amos (1) Miheia (4) Sofonie (1) Iudita (1) III Ezdra (4) I Macabei (5) Matei (8) Marcu (3) Luca (14) Ioan (15) Faptele Apostolilor (5) Romani (1) [...]
~~ adăugat de Rian ~~

Daca barbatii ar fi femei = daca barbatii ar iubi ca femeile = daca barbatii ar avea mintea strivita de Maria... din Jurnal cu mine insumi[...]
~~ adăugat de Rian ~~

Seraphim imseamna Dumnezeii care vindeca, cei mai mari patru ingeri ce pot fi conceputi, ascunsi in tacere si putere. {Medicii} din Jurnal cu mine insumi[...]
~~ adăugat de Rian ~~

Odată cu Brâncovanul au pierit cei patru feciori ai lui, cărora el le-a grăit astfel în ora morții: „Iată, toate avuțiile și orice am avut, am pierdut! Să nu ne pierdem încai sufletele... Stați tare și bărbătește, dragii mei! să nu băgați seamă de moarte. Priviți la Hristos, mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi și cu ce moarte de ocară a murit. Credeți tare întru aceasta și nu vă mișcați, nici vă clătiți din credința voastră pentru viața și lumea aceasta...”. Acestea zicând el, porunci împăratul de le tăiară capetele, întâi ale feciorilor, începând de la cel mai tânăr, și mai pe urmă a tăiat capul lui Constantin Brâncovanu, și aruncară trupurile în mare. Și creștinii, după aceea, aflându-le, le-au astrucat la Patriarhie. — Martiriul în cuvintele lui Gheorghe Șincai[...]
~~ adăugat de Rian ~~

„Fiind deci domniia în gura Urlaților și pravoslavnicul domnu îngrijat aflîndu-se, în ce chip ar face ca într-o vreme cumplită ca aceia, întreagă să păzească țeara și fără primejdie dă cătră amîndoaoă părțile, adecă și dă cătră turci, și dă către moscali, dumnezeiasca pronie carea necontenit iaste păzitoare celui ce nădăjduiaște întru ia, bine au voit ca și acest lucru să să chivernisească de buna otprăvuire a înteleptului domnu. Că aflîndu-se turcii întru mare groază și temere nu puțină, ca nu cumva să să biruiască dă moscali, carii încremeniți mergea la război și cu totul dăznădăjduiți dă izbîndă, data-au voe veziriul mării sale domnului să mijlocească ca un creștin către creștini, că doară s-ar putea înnoi pacea între înpărății.” — Cronica oficială despre propunerea medierii. {Radu Greceanu, Viața lui Constantin Brâncoveanu , 1711}[...]
~~ adăugat de Rian ~~

Mihail Cantacuzino, Istoria Țării Românești, Viena, 1806 Mihail Cantacuzino 1„Istoria politică și geografică a Țării Românești din așezarea ei cea mai veche până la anul 1774. Acum pentru întâia oară publicată cu cheltuiala prea cinstiților și de neam iubitorilor Frați Tunusli. În Viena Austriei, la Gheorghe Vendoti 1806. (traducerea din BRV, vol. II) Mihail Cantacuzino 2Capitolul XXVI Despre scoalele domnești Scoala grecească mai întâi a fundat-o Șerban Vodă Cantacuzino; și aceasta s-a susținut și de Domnii ce l-au urmat cu lefe anuale date din Vistierie. În Monastirea Sântului Sava: Un profesor primariu la științele filosofice. Un profesor secundariu la litere. Un al treilea la cele ordinare. Mihail Cantacuzino 3Scoala slavonească a fost mai de înainte în biserica veche a Sântului George, susținută de toți Domnii următori. Aceasta are doi profesori, unul primariu și altul secundariu. Lefele acestor profesori până la un timp se da din Vistierie, dar mai târziu chibzuindu-se Domnii, au lăsat scutită de dări Monastirea Glavaciocul, și dându-o Mitropolitului, acesta s-a obligat a plăti lefele profesorilor din venitul ei. Această rânduială s-a păzit până la un timp. Capitolul XXVII Despre spitale Monastirea Colței s-a fondat de spătariul Mihai Cantacuzino. Acesta a dotat-o cu venituri destinate a întreținea: Doă spitale pentru bolnavii răniți cu așternuturile și cu chrana lor; O Spițerie și un chirurg pentru trebuința acestor spitaluri; O școală slovenească și un cântăreț, care să dea lecțiuni, cu lefe de la Monastire. Mihail Cantacuzino 4Sântul Pantelimon s-a fundat de Grigorie Vodă Ghica, și s-a dotat de el cu venituri destinate a întreținea: Un spital pentru răniți; Un spital pentru bolnavi; Un medic și un chirurg; Un spițer; Un spital afară din Monastire la schitul Sântului Vissarion pentru cei molepsiți, cu toate cheltuelele pe seama Monastirei. Biserica cu Bradu, făcută de Michai Logofătul de Divan, a fost miluită și aceasta cu chrisov domnesc. În chiliele sale au asil 24 femei bătrâne, cari capătă nutriment și îmbrăcăminte din venitul bisericei. Doamna Balașa remâind fără copii, a fundat Monastirea care poartă asemine nume, și închinându-i casa și toată averea ei, a destinat-o să fie asil pentru străini și orfanotrofie, casă de ajutoriu pentru măritișul fetelor serace și orfane, precum și scoală de învățiătură pentru cei ce vor să se preoțească. Dar fiind că acestei Doamne i s-a întâmplat moartea fără veste și n-a apucat a face nici chrisov, nici // testament, instituțiunea sa nu se păzește întocmai de către epitropi. La monastirile acestea în care sunt spitalele, nu sunt nici egumeni nici călugări. Ele se cârmuesc de epitropi mireni, având și preoți mireni.” Traducerea după Istoria politică și geografică a Țerei Romanesci de la cea mai veche a sa întemeiere pănă la anul 1774, dată mai întâiu la lumină în limba grecească la anul 1806 de Frații Tunusli, tradusă de George Sion. Bucuresci. Typographia Națională alui Stephan Rassidescu. 1863.[...]
~~ adăugat de Rian ~~

Cronica lui Radu Popescu: Bătălia de la Călugăreni (1595) batalia de la calugareni 1„Auzind înpăratul Amurat aceste fapte ale rumănilor, la anul 7103/1595 au poruncit Vizirului Sinan să facă pod peste Dunăre să treacă oștile peste Dunăre în Țara Rumănească, și au dat poruncă la toate oștirile de la Anadol și de la Rumele să vie. Și vara au venit toate oștile cu vizirul la Dunăre, și, fiind podul gata, au trecut la Giurgiu. Mihai-Vodă încă și-au străns oștile și au scris la Bator Jigmond să vie cu oastea sa ungurească. batalia de la calugareni 2Dar, zăbovindu-să Batory, Mihai-Vodă au eșit cu oastea ce avea înaintea vizirului. Și la Călugăreni s-au întălnit și, dănd război vitejaște, pe vizirul l-au oborât de pe cal în gărlă, și un spahiu l-au scos așa ocărăt. Că Mihai-Vodă ca un fulger umbla pin oaste, tăind cu mâna sa și pe Caraiman-Pașa. Și văzănd vizirul aceasta, s-au întors la locul unde era tăbărăt, dar Hasan-Pașa cu Mihnea-Vodă venea pin pădure, să lovească oastea lui Mihai-Vodă pe dinapoi; cărora prinzăndu-le de veste, s-au pornit însuși cu sabiia a mănă și vitejii după dănsul, au întrat ca lupii în oi, și cănd de cănd era să ajungă pe Hasan-Pașa să-l tae cu măna sa, dar au scăpat; și, ducăndu-se la vizirul, îș spunea unul altuia patimile, și să mira în ce chip ar face să prinză pe Mihai-Vodă, cu vicleșug, că cu puterea armelor nu putea. Și, chemănd pre Mihnea-Vodă vizirul, i-au zis să scrie la nescari preiateni ai săi, că le va da 50.000 de galbeni să înparță oștilor, și să prinză pe Mihai-Vodă, sau să-l lase oștile. Și, scriind Mihnea-Vodă la un Dan Vistiiariu și la alți boiari să-l viclenească, și trimițând într-ascuns, au început a-l vicleni, mai ales pe unguri cu bani, care s-au și făcut, că vrea să-l lase și să fugă. Aceasta văzând Mihai-Vodă, s-au tras spre Rucăr, așteptând pe Craiul cu oștile ungurești.” Transcriere după: Cronicile românești, vol. IV, Vieața și opera lui Radu Popescu, partea I. Publicată de N. I. Simache și Tr. Cristescu, 1943[...]
~~ adăugat de Rian ~~

Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei (Letopisețul de la Bistrița) Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei „I. 1. În anul 6807 [1359] a venit Dragoș voievod din Țara Ungurească, din Maramureș, la vânat, după un zimbru, și a domnit 2 ani. 2. După el a domnit fiul său, Sas voievod, 4 ani. 3. Dupa el, fiul său, Lațcu voievod, a domnit 8 ani. 4. Și după el a domnit Bogdan voievod 6 ani. 5. Și a domnit fiul Mușatei, Petru voievod, 12 ani. 6. Și după el a domnit fratele său, Roman voievod, 3 ani. 7. De asemenea, după el a domnit fratele său, Ștefan voievod, 7 ani. 8. Și după el a domnit Iuga voievod 2 ani. II. Domnii Moldovei (Mоʌдавстии Царїє) 1. În anul 6907 [1399], luna aprilie 23, s-a ridicat domn în Țara Moldovei Alexandru voievod, iar pe Iuga voievod l-a luat Mircea voievod. Și a stăpânit Alexandru voievod Țara Moldovei 32 de ani și 8 luni și a murit în anul 6942 [1434], ianuarie 1, și a fost îngropat în mânăstirea Bistrița, pe care el insuși o zidise. Veșnica lui pomenire. 2. Și i s-a născut cel dintâi fiu, numit Ilie voievod, în anul 6917 [1409], iulie 20, din cneaghina Neacșa. Iar Ștefan voievod s-a născut din Stanca, în anul 6919 [1411]. Iar Petru voievod s-a născut din Marina, fiica lui Marin, în anul 6930 [1422]. 3. În anul 6933 [1425], octombrie 23, și-a luat Ilie voievod soție, și a adus-o Ghidigol sambătă, iar duminică s-au cununat. Și i s-a născut un fiu în anul 6935 [1427] și i-au dat numele Roman. Iar Olehno s-a născut în anul 6946 [1438], august 17, și a murit la Cetatea Albă, în anul 6963 [1455]. Tot atunci, Petru voievod, numit Aron, s-a ridicat la Mohile [Movile]. 4. Și a fost întâiul război intre fiii lui Alexandru voievod la Poloni, și a biruit Ștefan voievod pe Ilie voievod […]” „În anul 7015 [1507], octombrie 28, a intrat domnul Ion Bogdan voievod în Țara Muntenească cu toți oșteni, la satul Rătedzații, la movila Căiata, de ceea parte a Râbnei. Și acolo a venit de la Radu voievod un sol, un călugăr cu numele Maximian, fiul despotului, țarul sârbesc, și a rugat pe domnul Bogdan voievod cu multă rugăminte să se împace cu Radul voievod, „fiindcă sunteți creștini și de același neam” [„понєжє єстє хр(c)тїaнє и пʌємєнници”]. Și multe vorbe au fost între dânșii și multă rugăminte din partea călugărului. Iar domnul Bogdan voievod, văzând atâta rugăminte, i-a făcut voia pentru împăcare. Și astfel a trimis cu dânsul pe un sol al său la Radul voievod [și acolo i s-a jurat Radul voievod] cu toți boierii săi pe sfânta Evanghelie, că va ține pace veșnică și hotarul după vechile hotare. Și domnul Bogdan voievod, văzând atâta rugăminte și jurământ, a făcut [la fel și s-a întors în pace la ale sale].” Sursa: G. Mihăilă, „Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei” – Letopisețul lui Ștefan cel Mare, București, 2006[...]
~~ adăugat de Rian ~~

73v. Din Capitolul Dupre ce au rămas rumânii în dachia moșteani, cât supt ascultarea împăraților romani au stătut și apoi la ce au mai ajuns. Despre Iancu de Hunedoara (de la rândul 6) Însă acest Corvinu, ce pomeneaște aici, iaste tatăl lui Mateiaș-Craiu, carele mare om au fost și mari lucruri au făcut și mari războaie cu turcii au bătut și el și fiiu-său, precum mai nainte unde le va veni rândul, cât să va putea și de dânșii vom zice, carele de neam rumânesc să trage, cum și acest Bonfinie de începutul lor frumos istoreaște și alții toț istoricii așa adeverează.” Sursa: Istoriia Ţărâi Rumâneşti atribuită stolnicului Constantin Cantacuzino, ediţie critică de Otilia Dragomir, Bucureşti, 2006[...]
~~ adăugat de Rian ~~

Legenda lui Roman și Vlahata și începutul cronicii moldo-ruse (sec. XVI) Roman si Vlahata 1 „Cronica rusă din lista mănăstirii Voskresenski (Învierea Domnului) dăruită de către patriarhul Nikon, în anul 1658, acestei mănăstiri cu hramul Învierii Domnului.” Roman si Vlahata 2„Povestire pe scurt despre domnii Moldovei, de când s-a început Ţara Moldovei, în anul 6867 (=1359) Au pornit din cetatea Veneției doi fraţi: Roman şi Vlahata, care find de credinţă creştină, au fugit de prigoana ereticilor împotriva creştinilor şi au venit în orașul numit Roma Veche și și-au întemeiat o cetate după numele său, Roman. Şi şi-au trait Roman si Vlahata 3anii, ei şi neamul lor până ce s-a despărțit Formos Papa de ortodoxie la legea latină. Şi după despărţirea de legea lui Hristos, latinii şi-au intemeiat o cetate nouă şi au numit-o Roma Nouă și au chemat la dânşii, la latinie, pe Romanovici (=urmașii lui Roman). Romanovici însă n-au vrut şi au început să facă război mare cu dânşii şi nu s-au despărţit de credinţa lui Hristos. Şi din vremea aceea au tot fost în război până la domnia lui Vladislav craiul Ungariei. Iar Vladislav craiul era nepot de frate al lui Sava arhiepiscopul sârbilor şi a fost botezat de dânsul şi păstra credinţa lui Hristos în taină. Dar după limbă şi după orânduială crăiască era latin. Şi în anii domniei lui Vladislav s-a ridicat război de către tătari împotriva Ungurilor, de la cneazul Neimet din locurile sale în care rătăceau, de la râul Prut şi de la râul Moldova și au trecut peste munţii înalţi şi de-a curmezişul Ţării Ardealului unguresc şi au ajuns la râul Mureş şi au stat acolo. Şi auzind craiul unguresc Vladislav despre năvălirea tătarilor, a trimis în grabă la Roma, la Împărat şi la Papă ca să-i vie in ajutor, a trimis şi la romanii vechi, la Romanovici. Romanii noi şi Romanii vechi s-au adunat împreună şi au venit în Ungaria, în ajutorul craiului Vladislav. Romanii noi au trimis o scrisoare în taină lui Vladislav craiul Ungariei: Marelui crai Vladislav, numit Ţesătură de Aur. Romanii vechi au război cu noi pentru credinţă, n-au vrut să fie cu noi în Legea Romană cea Nouă şi trăiau în credinţa grecească, în Roma Veche. Iar acum ei toţi au venit cu noi la tine, în ajutor, numai femeile şi copiii mici au rămas în Roma Veche. Iar noi suntem cu tine de-o lege, cu prietenii tăi suntem împreună prieteni şi duşmanilor tăi suntem duşmani. Iar pe ei să-i trimiţi înaintea tuturor oamenilor împotriva tătarilor, ca Roman si Vlahata 4ei să fie ucişi, sau dacă Dumnezeu îi va scăpa pe aceştia, tu să-i aşezi la tine, în țara ta, ca ei să nu se mai întoarcă la Roma Veche. Iar pe femeile şi pe copiii lor îi vom lua la noi în Legea Romană. Şi netrecand multă vreme, a fost o luptă mare a lui Vladistav craiul Ungariei, cu tătarii, cu cneazul Neimet, la raul Tisa, și au pornit romanii vechi înaintea tuturora şi după ei, mulţi oameni unguri şi romani de legea latină. Şi i-au bătut pe tătari mai întâi romanii vechi şi după aceea ungurii şi romanii, și au căzut puţini dintre romanii vechi. Iar craiul Vladislav al Ungariei s-a bucurat foarte mult de acest ajutor al lui Dumnezeu, iar romanilor vechi le-a dat privilegii şi i-a miluit foarte mult pentru vitejia lor. Şi le-a arătat scrisoarea romanilor noi, ce scria despre ei şi despre femeile lor, și i-a chemat ca să-i slujească lui, ca să nu se ducă la Roma Veche, să nu piară de pe urma romanilor noi. Şi uitându-se la scrisoarea craiului, nu aveau încredere si au cerut de la crai să le dea voie să trimită să cerceteze Roma Veche: oare mai sunt femeile şi copiii lor sau nu? Şi s-au dus trimișii şi s-au întors curând şi le-au spus: Cetatea noastră, Roma Veche a fost dărâmată şi femeile şi copiii noştri i-au luat romanii noi in legea latină. Ei deci s-au închinat craiului Vladislav, rugându-l să nu-i împingă la legea latină şi să le dea voie să-şi ţie legea creştină grecească şi sa le dea pământ pentru trai. Iar craiul Vladislav i-a primit cu bunăvoie si le-a dat pământ în Maramures între râurile Mures si Tisa, locul numit Criș. Si aici s-au așezat si s-au adunat romanii. Şi au trăit aici şi şi-au luat femei unguroaice din legea latină trecute la Legea creştină până în ziua de astăzi. Şi intre ei era un bărbat Roman si Vlahata 5înțelept şi viteaz, anume Dragoş, și a pornit cu ceata lui de ostaşi la vânătoare de fiare și au aflat supt munții înalți urma unui bour și au pornit pe urma bourului prin munții înalți și au trecut peste plaiurile înalte, adică munți și au ajuns pe urma bourului la locuri de șes și frumoase și au prins din urmă călări pe bour la un râu, pe mal, sub o salcie și l-au omorât și s-au ospătat din vânatul lor. Și le-a venit de la Dumnezeu în inima gândului să-și caute loc de trai și s-au așezat aici și s-au unit într-un singur gând și au hotărât cu toții să rămână aici. Și s-au întors înapoi și au spus tuturor alor săi despre frumusețea țării și despre râuri și despre izvoare, ca să se așeze acolo. Și drujina lor a lăudat gândurile lor și au hotărât să se ducă acolo, unde fuseseră ei. Și au cercetat locul, pentru că era loc pustiu și la marginea ținuturilor în care rătăceau tătarii. Și s-au închinat craiului Vladislav, rugându-l să le dea drumul să plece. Iar craiul Vladislav le-a dat drumul cu mare miluire. Și au pornit ei din Maramureș cu toată drujina și cu femeile și cu copiii peste munții înalți, când tăind pădurea, când dând pietrile în lături, și au trecut peste munți cu ajutorul lui Dumnezeu și au ajuns la locul în care Dragoș ucisese bourul și le-a plăcut și s-au așezat acolo. Și au ales din drujina lor pe un bărbat înțelept, anume Dragoș și l-au ridicat domn și voievod al lor. Și de atunci s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei. Și Dragoș voievod a întemeiat cel dintâi oraș pe râul Moldova și după aceea a întemeiat orașul Baia și alte orașe pe râuri și la izvoare. Și și-a făcut pecetie voievodală în toată țara, cu capul de bour. Și a domnit ca voievod doi ani […]” Bibliografie: Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan. Ediție revăzută și completată de P.P. Panaitescu, București, 1959 (traducerea). Руская летопись съ Воскресенскаго списка подареннаго въ оной Воскресенской монастырь патрiархомъ Никономъ въ 1658 году, Sankt Petersburg, 1793 (facsimile). Matei Cazacu, Aux sources de l’autocratie russe [Les influences roumaines et hongroises, XVe-XVIe siècles], Cahiers du monde russe et soviétique, 24 (1983), de la pagina 17.[...]
~~ adăugat de Rian ~~

Cronica sârbo-moldovenească (mânăstirea Neamț, 1557) Cronica sarbo-moldoveneasca „[Împărații creștini] Catacuzin Io Matei, Paleolog, domni puțin timp; Ioan cu mama și fiul său Andronic, Catacuzin și Posicliten împreună, și Caloioan, fiul lui Andronic Paleologul, domniră 30 de ani; Manuil, fiul lui Caloioan Paleologul, domni 35 de ani. Așadar de la începutul lumii până pe vremea acestor împărați au trecut 6867 de ani (=1359 de la Hristos); în acest an, cu mila lui Dumnezeu, s-a început Țara Moldovenească. Venit-au Dragoș voievod din Țara Ungurească de la Maramureș, la vânat după un zimbru. În același an 6867 au trecut turcii Calipole și au luat Vadul și au cucerit multe ținuturi dinspre Apus; de atunci s-a făcut răscoală și neorânduială mare și pierzare prin țările creștine […]” Sursa traducerii: Ioan Bogdan, Cronice inedite atingătoare de Istoria Românilor, București, 1895[...]
~~ adăugat de Rian ~~

Despre a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat în Țara Moldovei Lăsând cele streine vom scrie iarăși a pământului Moldovii Așijderea Costantin-vodă au mai socotit pre unii din ficiorii de boieri carii n-au fost putut să încapă la boierie și era ficior de boieri mari și de neamuri, și începusă acum unii dintre dânșii și a îmbătrâni și nu mai putea să încapă la boierie, că de la o vreme încoace era tot unii. Iar Costantin-vodă au socotit de au făcut dreptate și au început a-i boieri și pre aceia ce era căzuți din cinste. Mai socotit-au Costantin-vodă pentru școale de învățătură, de le-au mai întărit școaleli celi elinești și celi slovenești. Așijderea au mai făcut școale de învățătură și lătinești și arăpești și au dat știre tuturor mazililor în toată țara ca să-ș aducă copiii la învățătură la școale ca să învețe orice limbă le-ar fi voia, pentru ca să să afle oameni învățați și în pământul nostru al Moldovii, precum sânt și pintr-alte țărî și părți de locu […]” Sursa: Zamfira Mihail, Paul Mihail, Cronica lui Ion Neculce copiată de Ioasaf Luca. Manuscrisul „Mihail”, București, 1980[...]
~~ adăugat de Rian ~~

Legenda întemeierii mânăstirii Putna „O samă de cuvinte ce suntu audzite din om în om, de oameni vechi și bătrâni, și în letopiseț nu sunt scrise, ce s-au scris aice,după domnia lui Ștefăniță –vodă înaintea domniii Dabijii-vodă. Deci cine va ceti și le va crede, bine va fi, iară cine nu le vacrede, iară va fi bine; cine precum îi va fi voia, așa va face. Ștefan-vodă cel Bun, luund domnia Moldovii și viind turcii în dzilele lui să treacă în Moldova la Galați, i-au bătut foarte rău pre turci și au luat și Cetatea Albă și Chilia de la turci. Apoi mai pe urmă iar le-au luat turcii aceste doao cetăți. Și în câteva rânduri s-au bătut Ștefan-vodă cu turcii. Iar când s-au bătut la Războieni, atunce s-au aședzat turcii cu Ștefan-vodă. Și le-au dat hotar și olat Bugeacul și au făcut pace. Și turcii apoi au adus tătarî din Crâm și i-au aședzat în Bugeac, carii stau și până astădzi, precum au aședzat și la Hotin lipcani. Ștefan-vodă cel Bun multe războaie au bătut. Și așe să aude din oameni vechi și bătrâni că, câte războai au bătut, atâte mănăstiri cu biserici au făcut. Ștefan-vodă cel Bun, când s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul Ștefan-vodă dintr-un vârvu de munte ce este lângă mănăstire. Și unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariu. Și este mult locu de unde au tras pănă în mănăstire. Pus-au și pe trii boierenași de au tras, pre vătavul de copii și pre doi copii din casă. Deci unde au cădzut săgeata vătavului de copii au făcut poarta, iar unde au cadzut săgeata unui copil din casă au făcut clopotnița […]” Sursa textului: Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, București-Chișinău, 2001[...]
~~ adăugat de Rian ~~

Şi a fost cuvântul Domnului către Şemaia, omul lui Dumnezeu, şi i-a zis: "Spune-i lui Roboam, fiul lui Solomon, regele lui Iuda, şi la toată casa lui Iuda şi a lui Veniamin şi la celălalt popor: Aşa zice Domnul: Să nu mergeţi, nici să nu începeţi război cu fraţii voştri, fiii lui Israel. Să vă întoarceţi fiecare la casele voastre, căci de la Mine a fost aceasta! Şi au ascultat ei de cuvântul Domnului şi s-au întors înapoi după cuvântul Domnului. + Cartea a treia a Regilor[...]
~~ adăugat de Rian ~~

Sănătatea psihică e cântecul balenei cu cocoașă; mult sânge în creier. din Jurnal cu mine insumi[...]
~~ adăugat de Rian ~~

De Mă iubiţi, păziţi poruncile Mele. Şi Eu voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor vă va da vouă ca să fie cu voi în veac, Duhul Adevărului, pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede, nici nu-L cunoaşte; voi Îl cunoaşteţi, că rămâne la voi şi în voi va fi! Nu vă voi lăsa orfani: voi veni la voi. Încă puţin timp şi lumea nu Mă va mai vedea; voi însă Mă veţi vedea, pentru că Eu sunt viu şi voi veţi fi vii. În ziua aceea veţi cunoaşte că Eu sunt întru Tatăl Meu şi voi în Mine şi Eu în voi. Cel ce are poruncile Mele şi le păzeşte, acela este care Mă iubeşte; iar cel ce Mă iubeşte pe Mine va fi iubit de Tatăl Meu şi-l voi iubi şi Eu şi Mă voi arăta lui. I-a zis Iuda, nu Iscarioteanul: Doamne, ce este că ai să Te arăţi nouă, şi nu lumii? Iisus a răspuns şi i-a zis: Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi, şi vom veni la el şi vom face locaş la el. Cel ce nu Mă iubeşte nu păzeşte cuvintele Mele. Dar cuvântul pe care îl auziţi nu este al Meu, ci al Tatălui care M-a trimis. Acestea vi le-am spus, fiind cu voi; Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe Care-L va trimite Tatăl, în numele Meu, Acela vă va învăţa toate şi vă va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu. Pace vă las vouă, pacea Mea o dau vouă, nu precum dă lumea vă dau Eu. Să nu se tulbure inima voastră, nici să se înfricoşeze. # Iisus Hristos [...]
~~ adăugat de Rian ~~

Nu credința evanghelică e schizofrenie ci păcatul aduce felurite boli... din Jurnal cu mine însumi[...]
~~ adăugat de Rian ~~

+ Aţi auzit că v-am spus: Mă duc şi voi veni la voi. De M-aţi iubi v-aţi bucura că Mă duc la Tatăl, pentru că Tatăl este mai mare decât Mine. # Iisus Hristos [...]
~~ adăugat de Rian ~~

Scriu cuvinte ce zboară cu un înțeles straniu, mic, ciudat... Alexandru Cristian [...]
~~ adăugat de Alexandru Cristian ~~

Lucru rau de-ai auzit fa-l sa moara-n tine; Lucru bun de-ai auzit ,spune-l la oricine. [...]
~~ adăugat de SAlecsandru ~~