XLVIII - În deznădăjduita mea viață - Rabindranath Tagore
Adăugat de: Gerra Orivera

În deznădăjduita mea viață, adă-mi, o, femeie,
rânduiala și frumusețea,
așa cum le aduceai, vie, în casa mea.

Mătură fărâmiturile și praful orelor,
umple ulcioarele goale,
repară tot ce a fost neglijat.

Apoi, deschide ușa lăuntrică a templului,
aprinde lampa, și acolo,
să ne apropiem unul de altul în tăcere.

Traducere George Popa



vezi mai multe poezii de: Rabindranath Tagore




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.