Acolo, lângă acel geam - Rasul Gamzatov

Unde eşti, inima mea? Răspunde!
-Acolo, lângă acel geam.
În piept doar pustiul mi se-ascunde
Şi chin, dar inimă nu am.

-Unde eşti, vis al meu, de lumină?
-Acolo, lângă acel geam.
Odaia mea de-obidă-i plină,
Şi foc în ea nu am.

-Unde sunteţi, privirile mele?
-Acolo, lângă acel geam.
Din ochii mei pustii curg lacrimi grele,
Fierbinte şi sărat noian.

-Unde sunteţi, voi, stihuri? E dorul
Care vă fearecă în chin?
Cântece, stih, spre ce vă luaţi voi zborul?
-Zburăm spre acel geam vecin.

-Unde sunteţi, voi, gânduri hoinare?
-La acel geam de-acolo-am stat…
-Şi cine-acolo sălaş are?
-Cei doi: soţie şi bărbat.

-Ei doi, dar eu, pe-aici, ce caut oare?
Odată, eu pe ea o cunoşteam…
Trezit de-ntâiul licărit de soare,
Priveam, acolo, spre acel geam.



vezi mai multe poezii de: Rasul Gamzatov




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.