Epitaf - Serghei Esenin
Adăugat de: ALapis

Nu cădea tu steaua mea supţire,
Prăpădind mănunchi de raze reci,
Căci acolo-n fund de cimitire,
Inimile nu mai bat în veci.

Luminezi prin stepe şi prin vremuri,
Umplând pacea câmpului, spre zori,
Sufletul de friguri mi-l cutremuri
Ca strigarea duşilor cocori.

Inălţându-şi creştetul de sfântă
Peste culmi şi crânguri şi tăceri,
Aud iar cum nu ştiu cine cântă
Despre toate câte-au fost mai ieri.

Toamna asta-n aur îmbrăcată,
Din aceşti mesteceni fără chip,
După cei ce am iubit odată
Plânge-ncet cu frunze pe nisip.

Ştiu, ah ştiu! Curând- curând în seară
Şi din vina nimănui, mereu,
Subt grilaj de schijă funerară
Trebui-va ca să zac şi eu...

Se va stinge flacăra din vatră,
Inima întoarce-se-va- n praf,
Buni prieteni îmi vor pune-o piatră
Şi-or rima un vesel epitaf.

Dar privind tristeţea şi mormântul,
Pentru mine-aş scri, definitiv:
Şi-a iubit el ţara şi pământul,
Cum iubeşte crâşma un beţiv.

din volumul George Lesnea - Poeme de Serghei Esenin(Editura \"Cartea Moldovei\"Ath.D.Gheorghiu- 1943)



vezi mai multe poezii de: Serghei Esenin




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

deosebita..
mai ales ultima strofa..
multumesc D-le Aurel..
cu drag,
danab
miercuri, 09 septembrie 2015


Multumesc Adina...
ALapis
vineri, 26 iunie 2015


Aurel , nu pot decat sa am cuvinte de lauda pentru postarile tale ...multumesc!
Adina Speranta
vineri, 26 iunie 2015


FOARTE FRUMOS POEM, Vi-L RECOMAND.
ALapis
joi, 25 iunie 2015