Și-ai vrea să crezi că-n lumea asta
Încă există bunătate
Că nu ne va lovi năpasta
Când ne-om umple de păcate
Ai vrea să crezi în tot ce-i bun
Să fii așa cum Domnul cere
Dar când totul devine scrum
Cum pot oamenii să mai spere?
Ar vrea să poată crede-n șansă
În lucrurile mici și simple
Dar încercările din viață
Îi fac doar să albească-n tâmple
Și-odată cu aceast-albire
Omul constată cu stupoare
Nu poți trăi în nemurire
Căci omul trece,îmbătrânește…moare!
05.11.2015
vezi mai multe poezii de: Gustavo El
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.