Sinele - poeziikrl
Poezie adăugată de: poeziikrl

    duminică, 07 februarie 2016

Ȋn noi cresc buruieni
de cȃnd nu ne-am vãzut,
de cȃnd mȃna ta
e strãinã
de vocea mea,
de cȃnd,
ochii mei,
revoltați,
parfumul tãu ȋl strigã.
Ne-am rãtãcit
prea mult,
sau poate,
descoperind noul,
am sperat sa reclãdim
vechiul,
cu piese noi,
dar vezi tu,
n-am știut niciodatã,
cã drumul cere pași,
pașii cer distanțã,
cȃnd speranța ne cheamã,
uitarea se lasã,
și cȃnd noi cerem
iubire,
iubirea ne cere din noi,
iar sinele
atunci
se vrea ȋnapoi.
http://poeziikrl.blogspot.ro/



vezi mai multe poezii de: poeziikrl




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.