Cântec de primăvară - Ştefan Octavian Iosif

Vii sa-mi bati iar în fereastra,
Tânar soare auriu,
Si zapada de pe coasta
Fuge ca argintul viu.
Salta gurese suvoaie.
Spumegate si zglobii.
Cânta cinteze-n zavoaie
Si-n vazduhuri ciocârlii!
Ca zapada care piere
Dupa veacul iernii greu,
Piei si tu de-acum, durere,
Iarna sufletului meu!
Albe la fereastra, doua
Crengi de mar mi-au înflorit:
Vino, primavara noua,
Vreau sa uit c-am suferit...



vezi mai multe poezii de: Ştefan Octavian Iosif




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

S-aude-un falfait de randunele,
Sub stresinile-n falduri de lumine,
Uni' furnicute sad pe scaunele,
S-asculte vechi nuvele, langa mine.
In zbaterea aprinsa, parca-mi trec,
A vremurilor cumpeni, argintate,
Dureri, spre alte lumi - si ma petrec,
Cu-a primaverii glasuri, agatate...

Th3Mirr0r
th3mirr0r
duminică, 17 mai 2015