E mult de-atunci... - Ştefan Octavian Iosif

E mult de-atunci... e mult, nepoate,
Si ca prin vis le vad pe toate...
Hei! sa te miri, sa te cutremuri
De câte-au fost nainte vremuri...

Si-i mult, e mult de-atunci, nepoate!
Intrase sabie în tara...
Zavera... ciuma... jaf si para!
S-au prapadit ai mei cu totii,

Si tot ce-aveam pradara hotii ?
Si turcul stapânea în tara...
Cum am scapat si eu cu zile
Nici as putea sa-ti spun, copile...

Pesemne pronia cereasca,
Voind ca sa ma pedepseasca,
Mi-a daruit pedeapsa-n zile...
Ca, uite, vremurile-acele

De-au fost amarnice si grele,
Dar inimi drepte, credincioase,
Vin bun si cântece frumoase
Erau pe vremurile-acele...

Azi cat nedumerit, nepoate:
Cum toate se schimbara, toate!
Din cântece azi n-ai ce-alege,
Nici vinul nu e vin în lege,
Nici inimi nu mai sunt, nepoate!...



vezi mai multe poezii de: Ştefan Octavian Iosif




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.