Elegie - Ştefan Octavian Iosif

De ce asa de trist ramâi
Si trist înabusi un suspin,
Când rândunici în tara vin
Din tari cu rodii si lamâi
Si vezi cocorii cei dintâi
Rotindu-se sub cer senin?

De ce asa de trist revii
Si trist ramâi, suspini stingher,
Când negurile iernii pier
Si roua scânteie-n câmpii
Si mii de ciocârlii zglobii
S-avânta ciripind la cer?

De ce asa de trist suspini
Si trist ramâi atuncea când
Vezi florile-nflorind pe rând
(Si chiar macesii plini de spini)
Si vezi pe-alee, prin gradini,
Parechi de-ndragostiti trecând?

- Cum n-ai fi trist, cum n-ai ofta
Când numai dragoste respiri
În tot cuprinsul mândrei firi,
Când toate râd în preajma ta
Si plânge-n tine inima
Însângerata de-amintiri?...



vezi mai multe poezii de: Ştefan Octavian Iosif




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.