,,sunt un obiect,, - misionara
Poezie adăugată de: dorina neculce

    joi, 30 aprilie 2015

bine pus la păstrare
nu mă mai atinge nimeni
în întunericul de frunze
mă nasc privire întoarsă
cu venele adâncite
înspre asfinţit
oameni de gheaţă îmi sfâşie retina
aruncându-mă în maluri:
-hai, vino, îi zic,
în lumea mea albastră
cerberii înalţă mugete celebre
literaţii beau liniştiţi cafeaua
jucându-ne ca pe mărul cel mărunt:
,,stricat, hai, vino, îi mai și zic,
în lumea mea de cântec
mişună scântei şi
cimitirele se cern
în firul vieţii
împletind iluzii,,
în lumea morţilor
ce nu mai suntem
adorm cu unghia înfiptă
în a ta piele caut
o umbră
o urmă sub mormânt,
şi oameni de hârtie treceau
grăbiți, migălos tăiați
din umbrele cerului
treceau ne
mai
aruncându-și gândul
peste paşii mei de nisip,
peste paşii Lui de sticlă…



vezi mai multe poezii de: dorina neculce




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

multumesc ! <3
dorina neculce (autor)
duminică, 03 mai 2015


Mă bucur să vă citesc și aici.Felicitări din suflet.
Cu drag și prețuire.
Alina Cristian
vineri, 01 mai 2015


multumesc! va citesc si eu, cu drag si ma bucura faptul ca harul si inspirstis e cu fiecare in parte.
dorina neculce (autor)
vineri, 01 mai 2015


ÎMI PLACE, FELICITARI
ALapis
vineri, 01 mai 2015


foarte frumos....
te felicit....si te mai astept cu drag...
CRITICUL BLIND
joi, 30 aprilie 2015


Extraordinar de profund mesaj citit de mine. Si daca imi da posibilitatea sa citesc un mesaj personal , imi place.
stomff
joi, 30 aprilie 2015


Foarte, foarte frumos.
dorin
joi, 30 aprilie 2015